Mă sună Sebi:
– Scoate, te rog, un piept de pui din congelator.
– Cum vrei să-l găteşti?
– Cu orez. Apropo, spune-mi dacă mai avem sos de soia.
– Mai este puţin într-o sticluţă, dar cred că-ţi ajunge pentru ce vrei să faci.
– Mmmnu, o să merg eu la Kaufland să mai iau.
Câteva ore mai târziu, bucătarul familiei vine acasă cu TREI sticle de sos de soia, mă informează că „în seara asta mâncăm peşte” şi pune pieptul de pui deja dezgheţat în frigider.
– Păi n-ai zis că faci piept de pui?
– Mâine! Azi mâncăm caras cu mămăligă şi cu mujdei.
– OK.
24 de ore mai târziu, pieptul zace într-o zeamă tristă în frigider. Şi de ce credeţi că am mâncat peşte? Pentru că geniul bucătar a găsit caras la Kaufland. Şi nu că i-ar fi fost lui poftă de peşte, dar toate pungile de caras aveau preţurile greşite. Astfel, la 17 lei şi ceva kilogramul, o pungă de 900 de grame costa aproximativ 170 de lei.
– Spune-mi drept, aşa-i că ai luat peştele ăla doar ca să poţi face scandal la casă, că e preţul greşit?
– Nu neapărat ca să fac scandal, dar ceva, să placă la toată lumea dar după ce m-am uitat la toate pungile şi-am văzut că-s preţurile greşite, mi s-a făcut poftă de peşte.
Aşa se iau deciziile culinare în familia Bârgău – în funcţie de ce vede bucătarul greşit prin supermarket-uri şi i se face o poftă inexplicabilă de a cumpăra şi găti acele „greşeli”.