Pe vremea mea, portocalele se găseau – cu greu – numai iarna, în preajma Crăciunului. Acum avem mandarine, clementine, sweetie, pomelo, mineole şi-or mai fi şi altele.
Ei bine, de când au apărut clementinele pe piaţă, de fiecare dată când văd eticheta în magazine şi de fiecare dată când mănânc una, aud melodia de mai jos, „Clementine” a lui Mark Owen, pe care o ştiu dinainte de a fi mâncat clementine. Şi niciodată nu citesc „clementine”, ci „clementain”. Deh, vocile…
chiar azi mi-am luat sweetie sa vad ce-s alea si ce gust au… ca pomelo, doar ca-s mai mici si nu-s chiar asa tari, dar in rest…
Aaah, eu am luat anul trecut, mi s-a părut o combinație între lime și portocală sau ceva. Foarte, foarte aromate, aproape grețos de aromate. Prefer pomelp, dacă am de ales.
Bine, de fapt prefer clementinele, că-s ușor de decojit și de cele mai multe ori, dulci.
Si la pomelo nu se poate asocia nici o melodie? :)
Ba se poate, trebuie sa-ti gasesti una, ca nu cred ca a scos cineva melodia „Pomelo”. :)
Sweeties n-am mancat inca, dar dintre toate citricele-rude cu portocalele-cele mai pe gustul meu sunt micutele clementine. Nu stiam piesa asta, e chiar faina.
Da’ multe se mai gasesc in România nene! ce-or fi toate alea,ca-n afara de mandarine si clementine,n-am auzit.