De ce aruncăm atâta mâncare?

Suntem foarte risipitori atunci când vine vorba despre mâncare. În Uniunea Europreană, circa 88 de milioane (!) de tone de resturi alimentare sunt generate anual, costurile fiind estimate la 143 de miliarde de euro. Cât suntem de proști… să irosim resurse pe care biata planetă de-abia ni le dă! Aproximativ o treime din totalul mâncării produse pe întreaga planetă ajunge la gunoi, conform unui grafic publicat de Parlamentul European. 

În medie, fiecare european aruncă sau irosește 173 de kilograme de mâncare în fiecare an! Asta se traduce în POLUARE: 170 de milioane de tone de CO2, emisii create de producția și distrugerea alimentelor din Uniunea Europeană. Românii aruncau câte 76 de kilograme de mâncare anual, conform unei statistici de acum nouă ani. Între timp s-a mai dus criza și am reînceput să cumpărăm ca nehaliții sunt convinsă că „stăm mai bine”.

Doar cinci la sută din mâncarea aruncată de europeni ajunge la gunoi din vina supermarket-urilor, principalii vinovați – pentru 53% din totalul alimentelor aruncate – fiind cetățenii. 19% se pierde la procesare, 12 la sută în industria alimentară/catering, iar 11% la producători.

Recunosc: și gospodăria mea e vinovată de risipa alimentară. Nu cred că arunc chiar 76 de kilograme de mâncare pe an, deși la un calcul, asta înseamnă 6,3 kilograme pe lună. Dacă pun la socoteală ciorbele, sarmalele, tocănițele, mămăliga, pâinea uscată și tot ce mai rămâne pentru că gurile nu țin pasul cu mâinile care gătesc, poate că se adună (lejer?) șase kilograme pe om pe lună. Ceea ce nu este deloc în regulă.

Mâncarea e scumpă, e așa o prostie să dai banii pe ingrediente, să consumi resurse ca să gătești, iar apoi să o arunci!

De videoul de mai jos nu știu ce să zic, mi se pare strigător la cer că în America de Nord se aruncă atâta mâncare bună. Țin minte că într-un alt documentar, cineva zicea că poți relaxat să trăiești doar cu mâncarea pe care o găsești în coșurile de gunoi. Adică se aruncă ATÂT de multă mâncare perfect comestibilă, doar pentru este abudență și ai de unde alege (și e mai ieftină decât la noi, asta-i clar).

Voi aruncați mâncare? Câtă? Cum vă simțiți când o faceți? Eu am senzația că arunci, pur și simplu, bani.

Sursa informațiilor | Foto: Food waste, de la Shutterstock; autor: nito

1 thought on “De ce aruncăm atâta mâncare?”

  1. Noi am redus foarte mult treaba asta. Ne-a luat ceva, dar am reusit. Prima regula care ne-a ajutat foarte tare, a fost planificarea.
    -Ne-am invatat sa nu mai umplem cosul, facem lista de acasa si incercam sa nu ne abatem de la ea.
    In general, planificam ce vrem sa manacam in urmatoarele 2 zile si in functie de aia, cumparam ingrediente. In combinatie intra si faptul ca soacra ne da mereu mancare, ca sta la cateva blocuri distanta si atunci bagam totul la congelator, daca am apucat sa cumparam carne proaspata, de exemplu.
    -Cand cumpar carne si este evident, prea multa pentru a fi mancata o data (gen, un ditamai pieptul de curcan, sau caserole cu cate 2 piepti de pui), o tai in portii, pastrez ce gatesc si restul si bag la congelator.
    – Cand cumpar conserve (eu pun la salate, porumb, mazare, sfecla, etc), am grija sa cumpar cutii dintre cele mai mici. De regula gasesc la selgros, cutiute fix pentru o masa.
    – Cumpar cat mananc pe 2-3 zile. Nu mai cumpar 4 cutii de branzica de casa, ca sa am. Cumpar doar 2, ca poate peste 3 zile nu mai am pofta. Asa, stiu ca nu expira si nu arunc.
    – Am invatat sa gatesc cu resturile. Am avut niste friptura cu carnati de casa, la cuptor. Deja ma saturasem de ea, asa ca am fiert o mana de paste, am calit o ceapa cu usturoi, am pus o conserva de rosiii , condimente si carnea am tocat-o si am pus-o la paste. Ca sa nu arunc :)))
    Practic, incerc sa refolosesc orice. Daca am fructe feloscaite (banane prea coapte, mere sau pere care s-au stafidit), le bag la un chec, sau la biscuiti de ovaz. Bananele, merele si perele merg facute piure si nu mai trebuie sa pui zahar sau ulei, pentru ca sunt si dulci si cremoase.

    M-am obisnuit atat de tare sa gatesc din resturi si sa fac improvizatii, ca am uitat cum se gateste ceva corect, o reteta originala :))))))

    Singurul impediment au ramas, evident, parintii… Au o placere maxima sa ne umple oale de mancare, de zici ca traim la camin si n-avem ce manca, desi, pentru ei, gatesc foarte putin. Ma enerveaza ca zici ca vorbesc cu peretii, le zic pe o ureche si le intra pe alta. Ne-am certat de multe ori pe treaba asta, pana am gasit solutia optima. Avand in vedere ca mania lor este sa UMPLE recipientele de mancare, am cumparat caserole si oale mici. Si ne dau mancare in alea, Am tot timpul grija sa le duc inapoi, ca sa nu imi dea in oalele lor. Le pot umple fara probleme, ca nu intra mai mult de 4 portii de mancare :))). Asa, e toata lumea fericita, cand sunt oalele pline :)).

    Si de aici e concluzia ca poate ar trebui sa gatim in tigai, tavi, oale mai mici. Deja am inceput sa cumpar si sa gatesc in tavi mai mici si e mult mai bine.

    Cum ma simt cand arunc mancare? Groaznic, evident. Ma oftic ca nu am mancat, ca nu m-am organizat corect si imi promit mereu ca voi fi mai atenta. Nu pot sa reduc la zero aruncatul de mancare, dar toate masurile luate mai sus, ne-au ajutat sa reducem FOARTE mult risipa si acum sunt rare ocaziile cand arunc ceva.

    Aia e, frigiderul meu arata cam chel, dar nu ma deranjeaza.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.