Din bucata mea de pâine…

A făcut soacra mea nişte cookies foarte bune, atât de bune, încât aproape că ne-am bătut pe ele când le-am descoperit gustul.

Doru, cumnatu-meu, le poartă după el într-o cutie de carton- așa cum și eu port un borcan cu chili, că nu știi niciodată când ai nevoie să ultra-condimentezi o mâncare. Şi a venit, săracul,  cu noi la țară,  urmând să plece sâmbătă după  masă. A plecat în grabă si ŞI-A UITAT CUTIA CU PRĂJITURELE! 

Bineînțeles că am sărit cu toții pe ele, când am constatat că le-a uitat. Seara, înainte de culcare,  am vrut să combin o prăjiturică de-asta cu un măr proaspăt căzut din pom. Şi m-a simțit câinele că vreau să înfulec ceva bun, așa că a mișcat din năsuc de parcă tocmai simțise un miros foarte interesant și puternic. E semnul că o interesează ceea ce tocmai mă pregătesc să bag sub propriu-mi nas.

Darnică, îi intind mâna în care țineam singura prăjiturică pe care aveam de gând să o mănânc, în ideea că rupe cât îi trebuie și mă lasă să continui ceea ce începusem.

De unde?! A luat-o pe toată și după ce a terminat-o, se uita la mine cu ochii umezi, trişti şi goi. Şi se lingea pe bot. Bune prăjiturele!

La mulți ani pentru cea mai bună mamă soacră! :*

7 thoughts on “Din bucata mea de pâine…”

  1. Pentru cine se mira de un asemenea gest, documentati-va si veti afla ca pisicile si cainii au de cateva ori mai putine (si mult mai putin nocive) bacterii in cavitatea bucala decat un om. Cu alte cuvinte, mai mult risti sa te imbolnavesti cand te saruti cu sotul/sotia/iubitul/iubita decat daca ti-ai lua limba cu cainele …

      1. @demo: Cumva si eu tot asta aveam in minte… ce mai mananca, faptul ca poate prinde soareci si alte chestii, in plus iubitul meu nu se spala cu limba din dotare in tooooate locurile :) Sper :P

Dă-i un răspuns lui Mihaela Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.