Două ipostaze de la concertul Phoenix

Pe 7 decembrie 2012 au venit Phoenicşii la Hunedoara, după 36 de ani. A fost un concert electoral, dar fără cea mai mică urmă de politizare. Frigul i-a împiedicat pe artişti să cânte atât cât şi-ar fi dorit şi pe hunedoreni să iasă în stradă. Ştiţi cum suntem noi, ieşim în stradă când ne place ceva, ieşim în stradă şi când ne supără ceva, dar cu condiţia să nu fie în timpul ştirilor de la ora 5 sau să nu fie prea frig. Sau prea cald.

M-am aşezat destul de aproape de scenă; înălţimea de 1,64 nu-mi permite să stau în spate la concerte, aşa că am vrut să fiu cât mai aproape de scenă, să-mi urle boxele în urechi „Fată verde”, „Nunta” şi „În umbra marelui URSS”. Şi am reuşit să-mi păstrez poziţia „aproape de scenă” până când pe scenă au urcat membrii trupei Phoenix. Atunci nişte vlăjgani s-au făcut că îi aşteaptă cineva chiar lângă gardul din faţa scenei, s-au fofilat şi au reuşit să „aterizeze” fix în faţa mea.

M-am enervat. Cum naiba, eu stau în frig juma’ de ceas ca să prind loc în faţă şi voi veniţi tocmai când începe concertul şi-mi „luaţi faţa”? M-am uitat la feţele lor. Tineri, domnule, tineri. M-am uitat la frezele lor. Justin Bieberşi toţi. „Frate, şi ăştia au venit pe frigul ăsta la Phoenix?” 

Concertul începuse deja, copiii dădeau din cap şi se bucurau. Pe rock-ul de altădată!!! Mi-a fost ruşine că am vrut să le spun vreo două de la obraz atunci când s-au băgat în faţă. Şi lor ar fi trebuit să le fie ruşine că s-au băgat în faţă când înălţimea le-ar fi permis să stea un pic mai în spate, dar să le fie ăsta singurul păcat. Şi să asculte rock în continuare, să nu se abată de la calea cea dreaptă! :) Bravo, copii!

Apoi l-am văzut pe domnul din imaginile de mai jos. Aşa am făcut şi eu la Scorpions. Şi la Bon Jovi. Mai mult în sinea mea, dar tot aşa mă bucur şi eu de muzica adevărată. Omul ăsta se bucura sincer, cel mai sincer dintre noi toţi, de muzica primei lui tinereţi. Pe cea de-a doua o trăieşte acum şi mă bucur să văd şi altceva în Hunedoara asta, în afară de manele, coji de seminţe şi mici-şi-bere.

Rock on!

4 thoughts on “Două ipostaze de la concertul Phoenix”

Dă-i un răspuns lui Vikingul Eduard Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.