Fotografia magică a lui Vivi

Septembrie 2008. În .ro nu erau atât de multe bloguri ca acum, prin urmare, mi se dusese vestea că le-aş citi pe toate. Nu m-aş mira să fi fost aşa.

Pe Vivi – aka Octavian Costache – l-am „aflat” de la Zoso, că el ştie tot ce mişcă-n online-ul românesc. Mă abonasem la blogul lui mai ales pentru că posta multe fotografii faine; cu harta publicităţii* şi alte subiecte nu m-a cucerit, pentru că mă depăşeau, da’ noah, mie-mi plăcea să mă uit la poze, ştiţi cum e. :D Oare să mai spun că Vivi posta foarte multe fotografii cu New York-ul în ploaie? Nu mai spun. 

Într-o bună zi de 5 septembrie 2008, în Google Reader a răsărit o fotografie de care m-am îndrăgostit. Ceva din imaginea cafenelei aproape rustice m-a făcut să mă holbez la ea minute în şir. Nici povestea ei n-a fost rea:

«Am gasit in Lausanne tipul meu favorit de cafenea: mica, cocheta, in care simti ca ai intrat la bunica in bucatarie.
Cu muzica franceza pe fundal, aproape fara clienti, cand m-am asezat la masa in loc de meniu mi-a adus singurul fel de mancare pe care il avea, niste paste cu salata.
Pe o straduta izolata, cu cafea cu gust de scortisoara, este unul din locurile unde timpul sta in loc si parca nu iti vine sa mai pleci. Daca vreodata treceti prin Lausanne, sa va duceti la Cafetiere Verte daca aveti pofta de o cafea buna si multa, multa liniste.»

Dacă treceţi vreodată prin Lausanne [Elveţia], zice autorul. Dacă? Păi de când am văzut poza asta visez să ajung în Lausanne doar pentru a vedea cu ochii mei cafeneaua cu pricina!

După ce am admirat poza, acum trei ani şi ceva, mi-am văzut de viaţa mea. Cred că uitasem pe unde am văzut-o, dar din când îmi când gândul îmi fugea la ea. Nu ştiu cum e posibil ca o singură imagine să mă „bântuie” atâta timp, cert e că s-a întâmplat. Azi mi-am amintit iarăşi de poza magică a lui Vivi, aşa că m-am pus pe căutat. Eram aproape sigură că pe blogul lui o văzusem, iar 30 de minute mai târziu am găsit-o.

Altfel, cuvintele-s prea multe. Prin „metode specifice”, i-am furat lui Vivi toate cele patru poze făcute în Cafetiere Verte, deşi pe blog apărea una singură, şi-am mai adăugat un punct pe lunga listă a locurilor pe care trebuie să le văd în viaţa asta.

  

Va să zică: Cafetiere Verte, Lausanne. Sper să n-o închidă până ajung eu.

P.S. Vivi, dacă citeşti asta şi mai ai pe undeva originalele… ;;)