Grija pentru detaliu, o caracteristică austriacă?

În Innsbruck, mai toate magazinele aveau vitrinele decorate special pentru toamnă, cu frunze uscate [chiar dacă multe dintre ele erau din plastic…], crenguţe rupte din copaci, dovleci etc.

În Westendorf, satul în care am stat noi, până şi restaurantele aveau meniul zilei tipărit pe una sau mai multe coli A4 care erau protejate de ploaie în mici afişiere sau vitrine aşezate în calea trecătorilor. Dar nu era doar meniul: la unul dintre restaurante am observat câteva sticle de vin – ce-i drept, goale -, iar la celelalte, aceleaşi aranjamente realizate cu gust, din frunze uscate şi alte elemente specifice toamnei.

Şi dacă am zis „până şi restaurantele”, e clar că toate celelalte magazine aveau vitrinele frumos decorate, de-ţi era mai mare dragul să le priveşti.

Apoi, prin satele în care am fost am observat – şi chiar n-aveai cum să nu observi – zeci de ghivece cu flori la geamuri, balcoane şi terase. Oamenii ăia sunt maniaci cu florile! Chiar şi în sat exista o florărie. La noi, florăriile dau faliment şi la oraş şi trăiesc doar de pe urma elevilor, bolnavilor şi a nuntaşilor.

La final, pentru cine n-a văzut la Sebi: un aranjament de toamnă amplasat în faţa unei uşi de la intrare. În plină stradă, pe trotuar, austriacul nu se teme că-i va fura cineva coşuleţul de toamnă. La noi ar fi dispărut şi preşul ăla demult…

IMG 1947

Vreau şi eu siguranţa asta, vreau şi eu liniştea de acolo!

Iaca şi poze, să nu ziceţi că vorbesc prostii:
centrul unui satuc, austria

florarie, austria

flori la geam, austria

intrare in magazin 1, austria

intrare in magazin 2, austria

la birtutzu din padure, austria

vitrina in afara restaurantului, austria

vitrina incarcata, austria

vitrina noaptea, austria

Să concluzionez inteligent: deci da™!

13 thoughts on “Grija pentru detaliu, o caracteristică austriacă?”

  1. Referitor la linistea si la faptul ca nu se fura.. am fost lovita de acest fapt si eu in urma cu vreo 5 ani cand am fost in Viena si ziarele erau in niste „posete” transparente prinse de stalpi. nu erau securizate in niciun fel. Pur si simplu puneai banul in compartimentul special si luai ziarul. Si in acele cateva zile nu am vazut nici macar o persoana sa nu plateasca! Austriecii mi-au facut o impresie buna! Chiar mi’as dori si eu siguranta asta

  2. Sa vezi in Anglia, aia nu-si inchid portile la case si nici usile, nu se streseaza cu nimic. Oare cand vor fi si romanii putin mai „nemti”?

  3. Sa nu iti mai spun ca e (cel putin) o zona – nu mai stiu pe unde exact – unde oamenii cultiva flori in fata casei pentru a le vinde.
    Cum le vand ?
    Neavand garduri, tu, trecator, te duci, iei florile, bati la usa si le platesti.
    Trecator nu este egal rroman, ci om.

  4. Sint deja de atitia ani aici si asa de obisnuit cu ce vad in pozele pe care le puneti incit nu m-am gindit niciodata ca curatenia, florile si ghivecele expuse la strada sau aranjamentele de sezon pot impresiona pe cineva.
    De furat nu se fura, eu nu mi-am inchis niciodata masina, iar usa casei o inchid cu cheia doar cind plec in concediu, garajele tuturor sint intotdeauna deschise. iar cea mai buna ocazie de a aerisi e cind pleci pentru citeva ore de acasa, asa ca daca treci pe linga o casa cu geamuri larg deschise (chiar si inspre strada) cel mai probabil proprietarii nu sint acasa.
    Cine sa fure? Care ar putea fi obiectul din exteriorul sau interiorul unei case care sa te determine sa te faci de panarama panaramelor pentru tot restul vietii tale n comunitatea aia?

  5. Pingback: Vânzarea de ziare în Austria | Denisuca - nevastă de Coşmar
  6. Nu-i nimic de laudat in asta – in afara de faptul ca intr-o astfel de tara iti poti lasa la usa un obiect decorativ fara sa ti-l fure cineva.
    In rest… perfectiunea asta, „grija pentru detaliu” iese in evidenta in lipsa grijii pentru detaliu. Atunci cand TOATA lumea are grija pentru detaliu… despre ce grija se mai vorbeste?
    Asta una. A 2-a… Depinde despre ce detalii vorbim. Pentru ca detaliile unei creatii, unui design, nu vor plictisi niciodata. Din contra, vor fascina! Pe cand grija pentru detaliile legate de traditie… nu stiu, pentru mine unul ar deveni ATAT de plictisitoare. An de an aceeasi poveste, desi poate ca intr-un an NU am chef.
    Cam asta am avut de spus, pe fuga.

  7. Intr-adevar draga mea .. austriecii sunt niste oameni care adora linistea si curatenia … care nu se simt bine daca in jurul lor nu e totul perfect .. daca nu e fiecare lucrusor la locul lui .. daca mediul in care vietuiesc nu le ofera in fiecare zi placerea de a se simti bine in pielea lor … si sunt si foarte ospitalieri si isi doresc ca turistii sa se simta foarte bine cu ei .. sunt niste oameni de nota 10+ .. traind intr-o tara ca a noastra nu e de mirare sa ii invidiem macar un pic si sa nu ne dorim sa locuim macar pentru o viata intr-un loc ca acesta;))
    Iti doresc o zi frumoasa .. si .. cine poate sti … poate peste cativa ani vom avea si noi parte de aceeasi liniste si securitate .. [nu doar in vise;))] .. sau poate ne mutam acolo:> >:D<

Dă-i un răspuns lui Robintel Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.