O lună cu lentilele Optifog de la Essilor

Zilele astea se împlineşte o lună de când mi-am schimbat – pentru a câta oară? – ochelarii. Încercasem până acum mai toate lentilele disponibile pe piaţă, când am aflat despre existenţa lentilelor Optifog, care nu se aburesc. „Aşa ceva nu există!”, mi-am spus, întocmai precum Gheorghe la vederea unui elefant pe uliţa satului.

Iar dacă există, trebuie să le am, pentru că de când sunt eu ochelaristă, două chestii mă enervează cel mai tare: frigul de afară atunci când îl schimb cu o încăpere călduroasă şi ploaia care-mi udă ochelarii. Dacă ochelari cu ştergătoare de parbriz lentile încă nu s-au inventat, cei de la Essilor au stat închişi într-un laborator şi-au tot făcut teste până când le-a reuşit experimentul: lentilele care nu se aburesc.

Având dioptriile destul de mari [-3 cu -2 jumate], de câţiva ani nici nu-mi mai pot imagina viaţa fără ochelari. Cam aşa văd eu fără „ajutor”: 

…şi dacă seara nu-i las în acelaşi loc, adică pe biroul de lângă pat sau şi mai sigur, pe tastatură, a doua zi sunt chioară. Fără glumă. Noroc că de aproape încă văd foarte bine, aşa că dacă ochelarii nu-s nici pe tastatură, nici pe lângă ea, mă apropii mult până-i găsesc. Dar să nu mă fi pus necuratu’ să-i las pe altundeva, că păţesc precum „individul” din imagine [sursa]!

Lentilele mele cele noi sunt din sticlă organică pe care este aplicat tratamentul Optifog. Pe lentile a fost aplicat şi tratament antistatic – antiaderent la praf, suprafaţa este rezistentă la zgârieturi şi are tratamentul antireflex premium.

Apropo de rezistenţa la zgârieturi, opticianul de la Optodia mi-a spus că un client a dat cu ochelarii de pământ, ca să le testeze rezistenţa… înţeleg să nu ai la fel de multă grijă de lentile dacă ştii că sunt mai rezistente decât cele ieftine, dar chiar să dai cu ei de pământ ca să vezi dacă rezistă la… zgârierea de ciment mi se pare exagerat.

Pe lângă toate cele de mai sus, lentilele sunt heliomate, adică se închid la „întâlnirea” cu lumina soarelui. De data asta am ales ce-am vrut eu, nu ce a vrut tanti de la optică [aşa cum am păţit data trecută… „ia maro, că se asortează cu ochii tăi şi-i la modă!”], aşa că la soare ochelarii mei devin ochelari de vedere plus de soare.

De-abia aştept să vină iarna şi să intru în cele mai încălzite magazine fără probleme, să nu mai trebuiască să devin chioară pentru câteva minute, până mi se încălzesc şi dezaburesc ochelarii. Dar trebuie să vă spun că şi vara, în zilele caniculare – în care-mi doresc să mă mut în frigider -, mi se abureau lentilele. Cele pe care i-am avut înainte, nu astea noi.

14 thoughts on “O lună cu lentilele Optifog de la Essilor”

  1. te`ai mai gandit la operatia cu laser? eu dupa 2 ani de la interventie vad si dupa colt :)
    singurii ochelari pe care ii port sunt aia de soare, ca sa ma razbun pe toti anii in care nu i`am putut purta ca eram complet chioara cu ei.

  2. Felicitari pt. noua achizitie . Sunt si eu interesat de asa ceva astept cu nerabdare noile informatii despre aceste lentile.
    Ps. pentru maddy. cit costa o asemenea operatie? si in ce clinica se face?/ sau adresa

    1. @ghery: nu mai stiu cat costa acum. interventia mea de acum 2 ani a fost la oferta ca m`am operat impreuna cu altcineva si am avut 50% reducere, aveau ei ceva promotie atunci. per total a iesit pe la 3000-4000 lei, nu mai tin minte exact. clinica vista din Timisoara, totul a mers super ok.

    1. ochelari de soare? ti-a spus cineva ca „ochelarii aia de soare” nu se inchid daca e caldura mare? iincearca sa mergi in Egipt la 45 de grade si sa ne spui si noua cum ti s-au inchis ochelarii. Sau poate in timp ce conduci masina in drum spre mare. Hahaha!

  3. Nu trebuie sa astepti sa vina iarna ….. pastreaza ochelari 10 minute in frigider sau congelator ….. sau la dus in exces de umiditate pentru a observa cum se comporta.

    1. @elland: Port lentilele astea deja de un an şi-un pic. Sunt foarte OK, sunt mulţumită de ele şi dacă tu eşti în continuare convins(ă) că tot ce vezi aici sunt chestii pur comerciale, te rog să-mi spui tu cum stau lucrurile, de fapt, cu lentilele mele.
      Cu argumente, nu cu „las’ că ştiu eu”. Mulţumesc.

  4. Buna ziua d-na Denisa. Din pacate sunt si eu „ochelarist” de cand m-am nascut si trebuie sa ii port zilnic. De curand m-am hotarat sa imi schimb ochelarii, cum ziceati „pentru a nu-stiu cata oara”, deteminat si de faptul ca cei pe care ii port au deja aprox. 7 ani (stiu – cam multicel). M-am tot uitat pe internet dupa ceva lentile de generatie noua si am dat peste cele de policarbonat si totodata si peste blogul dvs. privind aceste lentile :). Am studiat internetul in lung si in lat (pe cat posibil) si am incercat sa imi fac o parere cat mai aproape de ceea ce caut eu, sa vad daca intr-adevar merita sau nu. Nu sunt vreun om instarit dar va spun sincer ca nu ma prea uit la bani cand vine vorba de ochii mei, din mai multe motive: lucrez foate mult pe PC, lucrez cu documente alb-negru foarte mult, conduc destul de mult, am o placere deosebita sa ma uit la filme si sa ma joc pe PC, iar ca activitati de recreere: bibicleta si snowboard. Stiu ca pare ciudat la prima vedere, dar tot ce v-am scris mai sus incap intr-o singura persoana, va garantez :).
    Acuma, rugamintea mea la dvs. ar fi urmatoarea: prin prisma activitatilor descrise mai sus, credeti ca imi sunt bune acest tip de lentile sau nu? Si daca da, cam la ce anume ar trebui sa ma uit sau sa solicit ca si protectii sau materiale?
    Precizez ca acuma port lentile din plastic, tot de la Essilor (pura coincidenta), helio pe culoare neagra (am avut maro si nu ma vreau), si cu antireflex si sunt (am fost) extraordinar de multumit din toate punctele de vedere, dar: helio s-a cam terminat, sunt foarte putin zgariati si muradaria de orice fel a inceput sa fie atrasa ca un magnet. In concluzie: trebuie schimbati!
    Deasemenea, la doua dintre opticile din oras, pretul pentru cele de poli cu helio si cu protectii, este undeva in jur de 500 lei/lentila (nu este un impediment pentru mine – iar din experienta stiu ca, calitatea costa), deci cam standard.
    As vrea sa cunosc mai multe din experienta dvs cu aceste lentile, si deasemenea, in ce masura merita inclusiv stratul antiaburire? Undeva citisem ca pentru stratul optifog de fapt se renunta la stratul hidro-oleofob care ar ajuta pe alta parte la o depunere mai greoaie a murdariei si grasimilor.
    Vreau sa inchei prin faptul ca, sotia mea a avut o experienta neplacuta cu niste ochelari de ski, destul de scumpi, care aveau tot felul de tratamente iar ca lentila tot policarbonat sunt si vreau sa va spun ca dupa prima purtare s-a trezit ca ii aburesc (desi scrie mare si lat antifog pe ei) si tot dupa prima purtare s-a trezit cu o zgarietura pe lentila, pe interior, de zici ca am tras cu surubelnita pe ei. E adevarat ca acea zgarietura nu deranjeaza la vedere cand ii pune pe ochi, dar cand o vezi, e cam dureros.
    Din punctul meu de vedere aceste lentile de vedere din poli sunt cam exact acelasi lucru cu cele de ski. Din aceasta cauza, sunt putin sceptic.
    Va multumesc anticipat.

    1. Bună,
      eu încă mai am aceste lentile. Iată că au trecut doi ani şi jumătate, nu-mi vine să cred! De obicei, o pereche de ochelari mă ţinea cam un an şi ceva, maxim doi, pentru că aveam prostul obicei de a călca pe ei, de a-i zgâria, sparge etc.
      Am fost sceptică atunci când am acceptat să trec de la sticlă la policarbonat. Ştiam că o să-i zgârii şi eram convinsă că în câteva luni voi avea nevoie de alţii. Numai că, fiind conştientă de valoarea lor, am avut mai multă grijă de aceste lentile decât de oricare înaintea lor! Culmea, nu le-am zgâriat, nu le-am călcat în picioare, am avut mereu grijă să le pun pe raftul de sus, de unde să nu le dau, din greşeală, jos etc.

      Aşa că în continuare sunt foarte fericită cu ochelarii mei şi cu lentilele astea, cu menţiunea că nu am beneficiat de „funcţia” lor de antiaburire. Cât mi s-ar fi părut de interesantă, mi-a părut mult mai complicat să mă ocup de ei după fiecare spălare, să-i şpreiez cu soluţia specială etc. Aşa că nici măcar primul tub cu soluţie nu l-am terminat, l-am purtat cu mine în geantă mai bine de un an, până când, într-un final, s-a golit prin toată geanta şi l-am aruncat.

      În continuare mi se aburesc ochelarii când intru la căldură de afară şi am o singură explicaţie pentru asta: LENEA.

      Deci dacă vreţi să încercaţi lentilele astea, eu vă spun că încă sunt foarte mulţumită de ele şi SINCER, nu mă aşteptam să mă ţină atâta fără să se zgârie deloc. Probabil că m-aş întoarce la sticlă, deşi e bine să nu cari pe nas greutatea unor lentile din sticlă, când ai aceleaşi beneficii de la unele din „plastic”. Cu cele din sticlă întotdeauna m-am simţit mai în siguranţă, în sensul că puteam să le şterg cu orice cârpă, puteam să le bruschez, puteam să dau cu ele de masă etc. Acum chiar nu ştiu ce să zic, când va veni vremea să le schimb pe astea, nu ştiu ce voi alege.

      Succes şi cel mai bine cereţi sfatul unei persoane competente, de la optică sau de ce nu, de la un cabinet oftalmologic. Dacă nu au interesul să vă vândă un brand sau altul, puteţi să primiţi nişte sfaturi bune. :)

      1. Multumesc foarte mult pentru feedback. Inteleg ca ar trebui sa cer sfatul unei persoane competente, dar in general acel sfat vine cu recomandare de cumparare, in opinia vanzatorilor cele mai scumpe sunt cele mai bune – doar adaosul comercial e procentual la valoare :).
        In aceasta idee va ceream sfatul, in calitate de utilizator, pentru ca o impresie mai buna iti formezi intotdeauna pe baza experientei unui utilizator decat pe cea a comerciantilor.
        Din cate inteleg acel strat antiaburire este de fapt un tratament care trebuie aplicat periodic si, asa cum ati spus si dvs., nu cred ca o sa am rabdarea necesara ca tot timpul sa ii sterg si sa ii spreiez cu acea solutie. Activitatea mea zilnica si de weekend este relativ dinamica si mai mult ca sigur nu o sa stau toata ziua sa ii „frec” si „tratez”.
        In ce priveste lentilele de sticla, eu in general le-am spart sau le-am ciobit asa ca, din punctul meu de vedere, exclus sa ma mai intorc la sticla.
        Dar ma interesa sa stiu daca sunt sau nu mai bune decat cele de plastic clasice, pentru ca, din cate am studiat, se pare ca policarbonatul are un indice de refractie mai mic decat cele de plastic, iar indicele se pare ca coboara sub indicele minim recomandat. In acestea idee putin ma tem de distorsiunile de imagine sau culoare care ar putea aparea. Problema cea mai mare ar fi la sofat, cred, mai mult decat la alte activitati.
        Practic in aceasta idee ma interesa daca as simtit diferente sesizabile de imagine (distorsiuni, aberatii cromatice sau de imagine, etc) fata de lentilele pe care le aveati inainte. Dupa cum v-am spus nu ma intereseaza cat costa atata timp cat sunt de calitate, dar nici nu as vrea sa le schimb la o saptamana dupa ce le-am facut :).
        Va multumesc inca odata pentru promptitudine si sfaturi. Cel putin la o concluzie am ajuns – fara antiaburire :)

Dă-i un răspuns lui Aniela Deby Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.