blog my mind
De-a lungul timpului, am primit o grămadă de chestii, ca bloggeriță importantă – în special acum 10 ani, eheeei, maică, pe vremea când bloggingul era la putere și nu existau vloggeri, Instagram era o chestie obscură doar pentru iPhone, TikTok nu ieșise din laboratoarele chinezești de propagandă etc. Majoritatea cadourilor erau „consumabile”: iată ce bere Read More …
I get it. Pe social media ești cool, rupi. Ai peste un milion două milioane (!) de like-uri și chiar cred că sunt „luate” pe bune. Te-ai transformat dintr-un brand sec, dintr-un magazin pentru pensionari, într-unul care sponsorizează evenimente precum Electric Castle. Oamenii vin la tine pentru că ai marfă bună și prețuri OK. Ce nu Read More …
În general, părerea despre produsele marcă proprie ale supermarket-urilor este că sunt de proastă calitate – și pe bună dreptate, cu cât e mai necăjit „brandul”, cu atât sunt mai proaste produsele.
OK, e ultima dată când mai scriu ceva pe tema asta, că simt că am insistat prea mult și pe Facebook și apoi pe YouTube și nu de alta, dar nu e nimic „personal”, adică nu vreau să denigrez Lidl, are mărfuri de calitate de cele mai multe ori la prețuri rezonabile, dar mă deranjează Read More …
Se spune (prin târg) despre carnea marinată că e modalitatea prin care supermarket-urile ne vând carnea aproape stricată/expirată, tăvălită prin condimente și sosuri. Noi cumpărăm pentru grătar un piept de porc marinat, cu gust foarte bun și de multe ori se vinde atât de bine, încât nu mai găsești nimic la ora prânzului, deci nici Read More …
În perpetua mea căutare de lucruri sănătoase cu care să mă hrănesc, am dat peste aceste cereale „fibre sticks prietenoase cu silueta”. Forma lor m-a dus imediat cu gândul la mâncarea pe care îngrijitorii de la păstrăvărie le-o dau peștilor. Am crescut într-un sat cu păstrăvărie, mergeam des pe-acolo și nu pot uita forma aia. Read More …
Cum ar fi fost să avem, înainte de 1989, calculatoare și acces la Internet? Cum era să fi fost bloggeriță în vremurile în care serviciul era sfânt (adică nu te prea dădea nimeni afară, decât dacă o comiteai grav) și vânzătoarele acre erau regula și nu excepția? M-am gândit la asta după ce am scris despre indolenta care Read More …
E a doua oară când mi se întâmplă; știți cum zice americanul – fool me once, shame on you, fool me twice, shame on me. Adică m-ai păcălit o dată, să-ți fie rușine, dar dacă m-ai păcălit a doua oară, să-mi fie rușine. Simt că dacă nu îmi fac publică supărarea, nu se va schimba Read More …
Cred că am mai scris pe blogul ăsta că eu nu cumpăr niciodată produsele Covalact din cauza reclamelor cu Coana Chiva. Dacă n-am mai scris, o fac acum: eu nu cumpăr niciodată produsele Covalact, pentru că nu suport reclamele lor stupide. Coana Chiva aia este exact vecina venită din Oltenia, care își bagă nasul peste Read More …
La început a fost săpunul lichid. S-au ferit producătorii cât au putut, dar până la urmă n-au avut încotro și au pus pompiță la toate săpunurile lichide… cum să le folosești altfel? Dozatoarele de săpun lichid „vrac” sunt niște glume proaste care se strică la a zecea apăsare, așa că nu sunt soluții demne de luat în Read More …