Viata pe tocuri e grea!

Nu stiu cum puteti voi, dragi femei, sa umblati [unele zilnic!] pe tocuri. Zau ca mi-e IMPOSIBIL sa pricep!

Azi a fost aproape musai sa ma catar pe niste tocuri de 10 centimetri si dupa cateva minute, ma dureau picioarele. Rau! Am facut cativa pasi si deja imi venea sa urlu.

Acum sunt pe tocuri de vreo sase ore si cu toate ca n-am dansat si n. Scratch that, DJ-ul tocmai a pus It’s My Life [Bon Jovi, baby!]. Deci revenind, am dansat foarte putin si deja stiu ca maine o sa am picioarele umflate si o sa ma doara.

Voi cum reusiti sa umblati pe tocuri? E ‘de vina’ obisnuinta/repetitia sau suferiti toate cum sufar si eu acum, dar nu va plangeti? Chiar sunt curioasa.

24 thoughts on “Viata pe tocuri e grea!”

  1. eu sunt in tabara ta.am reusit performanta sa am in casa 0(zero) perechi pantofi cu toc.zero.sunt in stare sa ma incalt si de revelion cu incaltari sport si sunt la fel de in stare sa ma si impiedic(dezechilibrez) uneori in ele dar sunt dependenta.

  2. Te obișnuiești la un moment dat. Acum vreo 6 ani lucram cu o companie care-mi cerea ținută business și tocuri. Mi-a luat fix o săptămână să mă obișnuiesc cu ele. Acum mi se par de multe ori alegerea cea mai buna când vine vorba de anumite ținute și ocazii.

  3. Nu port nici un toc de peste 5 cm. Si daca e sa il port il aleg in asa fel incat sa fie cat mai comod, deci niciodata cui. Nu inteleg de ce ar trebui sa ma chinui cu toc de 10 cm la vreo petrecere. Adica toti barbatii sa danseze fara chin si eu sa nu ma simt bine? Nu mersi.

  4. Tine si de timp, si de calapodul pantofului. Eu am 1,83, deci nu port tocuri on a regular basis, ca si-asa mi-s maricica. Dar am o pereche de pantofi pentru ocazii cu toc de 8-9 (si-un partener de 1,97 ca sa ma asortez :D) care sunt nemaipomeniti! Nu ma bat, nu ma rod, nu ma strang, iar semnele de oboseala sunt cele pe care le-as avea si in oricare alte circumstante. Am si pantofi cu toc mai mic, dar care nu sunt la fel de comozi.

  5. este vorba de cm. cu cat mai multi cu atat mai inconfortabili. daca te opresti undeva la 5-7, si pantoful este de calitate, nu prea are ce se te incomodeze.

  6. La mine pantofii cu tocuri sunt pe post de decor ! Am cateva perechi din pur si simplu motiv ca nu ma pot abtine sa nu-mi cumpar Dar zac in cutiile lor si ii iau cu mari regrete , doar in situatii absolut , dar absolut necesare , adica aproape niciodata :D

  7. port tocuri destul de des, la lucru, dar petrec mult timp stand la birou si nu in picioare asa ca nu ma deranjeaza deloc.
    pantofii meu se impart in: toc inexistent sau mic (1-5 cm), tocurile de birou (5-7 cm) si tocurile de ocazie (7-12 cm).
    daca ar fi sa umblu incaltata cu asa, ar fi alta poveste. cand am de mers port pantofi sport sau balerini.

  8. hmmm… eu sunt în tabăra opusă. Colegii mei de la facultate se miră când mă văd cu adidaşi, nu îşi dau seama oare de ce sunt aşa mică de înălţime ^^

    adevărul e că m-am obişnuit destul de tânără cu tocurile (povestesc tot timpul cum m-am născut pe tocuri, sau cum nu ştiu umbla fără tocuri) şi, după părerea mea, pantofi eleganţi sunt numai cei cu toc. Arată mai frumos piciorul şi parcă dau o postură mai dreaptă.

    Am păţit şi eu ca pantofii să îmi fie de calitate proastă sau să se învechească şi tocească… de acolo dureri groaznice. Dar, în principiu, dacă pantofii sunt de calitate, potriviţi la calapod şi la mărime, nici nu îi simt. Am păţit inclusiv ca, după o zi în care mă dureau picioarele îngrozitor (umblasem pe o pereche de tocuri înalte vechi şi care mă rodeau), să merg seara la chef cu o pereche bună şi să mă simt mai bine decât desculţă :))

    În concluzie, cred că ţine de obişnuinţă, dar şi de pantofi în sine. Lungimea tocului nu cred că are foarte mare relevanţă, se mai compensează cu platforma sau efectiv cu un calapod comod al pantofului.

  9. eu nuuuu suport tocurile! conversii sunt cei mai comozi! :D
    prefer sa port incaltaminte in care sa ma simt bine, decat sa ma chinui. la majorate sau ceva, imi iau o rochita si niste conversi. ta-daaaa!

  10. @Calina. Sunt exact ca tine. Sincer umblu ca o rata in balerini si se observa atat de tare ca imi spun colegii din birou. Atat de tare m-am dezobisnuit de pantofi josi …mama purta tocuri si in luna a noua de sarcina.
    M-am obisnuit in primele saptamani si cu condusul pe tocuri…este asa de comod…cand ma pun la volan in pantofi sport trebuie sa trag scaunul mai in fata (am impresia ca nu ajung la pedale)

  11. in mod sigur conteaza si calapodul, dar eu, una pe tocuri de 10 cm nici macar nu sunt in stare sa gasesc suficient echilibru sa stau in picioare, ce sa mai vorbim de mers.
    desi, in mod normal eram setata pe tocuri mici-oarecum barbatesti, am constat ca la un pantof comod si un toc mai lat, supravietuiesc fara mari pagube cu un toc de 5. n-am trecut acest prag si nici nu am de gand sa incerc.

  12. Eu ma descurc onorabil doar cu tocurile cui si alea sa fie la sandale si sandalele sa fie extra comode (se poate, chiar daca au toc de 10 :D). In rest nu pot, nu stiu care-i explicatia logica.

  13. Conteaza calapodul, grosimea talpii insa si obisnuinta. Eu prima oara am purtat tocuri la balul de absolvire al liceului. A fost un soc, dupa 2 ore eram cu picioarele in pioneze. Ce-am mai dansat eu desculta in noaptea aia…

    Dupa care, la facultate, am inceput sa lucrez si eram zilnic pe tocuri. Dureros la inceput, picioare umflate, stress insa dupa vreo luna nu mai aveam nicio treaba. Clar te obisnuiesti insa este important si ce pantof iti iei si cat de potrivit iti este calapodul, clar:)

  14. Chiar zilele trecute am scris si eu un post despre tocuri plangandu-ma de tot ce inseamna acestea. Link-ul mi-a fost dat de catre o prietena si a fost util sa citesc ce ati scris si sa stiu ca nu sunt singura comoda dar nici ca cele care prefera tocurile sunt putine.
    Fetelor, avem timp pentru toate. Si pentru toc si pentru dansat descult si pentru… Toate vin si toate trebuie traite.
    Dar se merita si mai mult cand esti comod incaltata.

  15. Şi încă ceva ce uitasem să spun în commentul anterior. E ok la banchete, cât lumea încă nu s-a învăţat pe tocuri, dar undeva după 20 de ani încolo, mi se pare dizgraţios a dansa desculţă. Adică ori suporţi tocul cu eroism până dimineaţă, ori stai jos, ori îţi iei de la bun început pantofi pe care ştii că o să îi tolerezi.

    Altfel mi se pare grotesc la nunţi sau mai ştiu eu pe unde, să fie femei de 40 de ani cu pantofii în mână şi dansând… Lăsând la o parte cioburile de pahare, lichidele vărsate şi alte prostii care se mai lipesc de ringul de dans uneori.

  16. Pai care ar fi calapodul bun? Nu stiu niciodata sa aleg incaltarile si cele cu toc raman mereu in cutie dupa ce am plans o noapte incercand sa le port…

  17. Ce comode ati devenit fetelor. Pentru mine tocul da o alta statura si prezenta. Nu sustin purtarea unor tocuri exagerate sau pantofi care distrug piciorul.

  18. In primul rand sunt de acord cu Calina. Se duce naibii toata prestanta unei femei cand o vezi imbracata de gala si desculta. Pe mine cel putine imaginea asta ma duce cu gandul la faptul ca e beata.

    In al doilea rand mersul pe tocuri tine de obisnuinta. Daca alegi niste pantofi comozi (fa cativa pasi, mai multi adica, incaltata prin magazin, daca ii simti ficsi in vreun loc, sigur o sa te bata) cu un toc mediu la inceput si inalt dupa ceva timp o sa te obisnuiesti repede. Eu am de mers vreo 2 km pana la si dinspre scoala dar asta nu m-a oprit niciodata sa ma incalt in tocuri.

  19. Viața pe tocuri e grea și pentru mine… tocmai pentru că port rar.
    Așa că atunci când știu că o să port după mult timp tocuri de 7 sau 10 cm, îmi cumpăr tălpici (sau branțuri, depinde cum le zice fiecare) din alea speciale pentru pantofi cu toc. Alea fac tot confortul…

  20. Pingback: Tu cât de homoindooris ai fost zilele astea? « Denisa Bârgău ✿

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.