Balada lui Ion Americanu’

Balada asta a “aterizat” într-un comentariu lăsat de Quintus şi e atât de faină, încât ar fi păcat să rămână doar la comentarii. Enjgioi!

UPDATE: Am găsit – sau ne-a găsit – autorul, care se numeşte Alex Pop.

De pe meleagul transilvan
Plecat-a Ion peste ocean
Lasându-şi strămoşeasca glie
Cu… viză de la loterie!
Şi deşi-i doar de vreo cinci ani
Aici printre americani
Curata-i limbă românească
S-a transformat în… păsărească!
Vorbeşte-acuma dezlânat
Un grai americanizat:

El peintuieşte, nu vopseşte,
Toyota lui o drăivuieşte
Fundaţia o diguieşte,
Şi tot aşa el spiicuieşte…
Numai atunci când se loveşte
Şi-şi dă cu hemăru’ în deşte
Înjură neaoş, româneşte!

Şi-a luat un bilding prăpădit
Şi ca românul a muncit
Prin arşiţă şi prin zăduf;
De-a pus clădirii un nou ruf,
A pus şi făum, a tencuit,
Floru, cam vechi, l-a senduit
Doi coţi de lac apoi a dat
Şi giabul ieri l-a terminat!

În tracu-i nais, din ocşăn luat
Apoi spre casă a plecat.
Doar la un stor s-a mai oprit
Să ia ceva de drincuit
Ba şi un muvi-a rentuit.
Şi după şauăr, a mâncat,
Un pic la niuuzuri s-a uitat
Şi-a adormit cu berea-n mână
“Călăul” de… limbă română!

Da! Ăsta-i Ion Americanu’!
În casa lui nu-i nici Rebreanu,
Nici Goga şi nici Voiculescu,
Alecsandri sau Eminescu!
La el în casă nu găseşti
Nici măcar ziare româneşti
Şi vreo revistă de-a citit
E… c-a primit-o gratuit!
Şi-s mulţi ca el, ce nici un cent
N-ar da pe un abonament
La vreo revistă românească
Religioasă sau lumească!

Aşa că, Ioane, eu îţi zic
Să nu mai fii aşa mojic!
Respectă-ţi limba strămoşească
N-o fă… româno-englezească!
Eşti greu de cap şi nu mă mir
Că poceşti limba lui Shakespeare
Dar cum poţi, omule năuc,
Să strici şi limba lui Coşbuc?!….

Căci doar această limbă dulce,
De la Ureche şi Neculce
Îţi este în străinătate
Singura ta identitate!
Şi tu, românul meu pribeag
Ce-aici pe un străin meleag
Ţi-a fost sortit să vieţuieşti
Comoara limbii româneşti
În suflet de n-o vei purta
Ce goală va fi viaţa ta!
Chiar de-ai trăi pe-un colţ de rai
De vei uita al mamei grai
În care-ai spus primul cuvânt,
Şi-ai înălţat spre cerul sfânt
Cu glasu-ţi sincer şi umil
Prima ta rugă de copil
Vei fi, chiar dacă eşti bogat
Un venetic înstrăinat!
Străin în ţară străină,
Copac fără rădăcină.

12 thoughts on “Balada lui Ion Americanu’”

  1. Am dat – din nimereala – peste blogul dvs. (pretty good, I might say) adus fiind aici de poezioara de mai sus pe care am scris-o (cam la repezeala) in noaptea dinaintea Festivalului Romanesc din Sacramento, 2002. Si uite-asa, comentatorul Edy, care-a scris ca nu trebuie sa ramin anonim, va sti acum cine e autorul :)

      1. Thanks. Musai sa mai dau pe aici fiindca imi place cum – si ce – scrieti. Apreciez stilul si umorul dvs. tonic asa ca v-am inclus in lista mea de bloguri (mioritice) favorite. Si sa stiti ca si noi, aici in USA, ne-am invatat sa supravietuim, ca si voi, facind haz de necaz. Atit doar ca necazul nostru (Hussein Obama) e mai mare ca al vostru :)

      2. Noi mai avem trei zile până la alegeri, cred că vouă vă e mai puţin rău cu Obama decât ne-ar putea fi nouă cu Ponta… zău! :)

        [Zic să ne tutuim, că nu-s obişnuită cu “dumneavoastră” pe blog]

Leave a Reply to Bogdan Epureanu Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.