Denisa fără gluten

Uite trei cuvinte pe care nu credeam că o se le văd vreodată alăturate – și o confirmare a zicalei „Niciodată să nu spui «niciodată»!”.

Dar ce s-a întâmplat? Nu s-a întâmplat nimic recent, doar că am tiroidita Hashimoto, o boală cronică autoimună care își face de cap cu organismul meu, și încerc să fac tot ce se poate face ca să o țin în frâu. Despre relele pe care le face boala asta puteți citi pe net, nu are sens să copiez aici texte scrise de alții. O am de câțiva ani, dar nu m-a interesat în mod deosebit să și fac ceva în privința ei, pentru că știind că este cronică, deci nu poate fi tratată, mă resemnasem oarecum.

De la o vreme și de la o vârstă, am început să pun foarte mare preț pe ceea ce mănânc, convinsă fiind că alimentația este extrem de importantă, practic fiind combustibilul pe baza căruia funcționează organismul meu. Și nu doar al meu, dar aici am un cuvânt de spus.

Ei bine, tot citind despre una, despre alta (și e atât de multă informație și atât de puțin timp ca s-o asimilez pe toată pe cât de repede aș vrea!), am ajuns la concluzia că trebuie să renunț la gluten. Trebuie să renunț și la gluten, după ce am renunțat la: lactate, dulciuri, grăsimi nesănătoase/carne roșie, cartofi, pâine.

Înainte de această fază a vieții mele, eram convinsă (pentru că citisem câteva articole pe net) că nu trebuie să renunți la gluten decât dacă suferi de boala celiacă, pentru că altfel ești doar o fițoasă. De ce să te abții de la ceva care nu-ți face rău? De ce să te chinui să-ți adaptezi dieta când nu ai nevoie să o faci? Păi… pentru că se pare că nu doar persoanele cu celiachie sunt afectate de gluten. Da, pe ele le afectează grav, le este foarte rău dacă mănâncă gluten, de aceea trebuie să evite și cele mai mici cantități, chiar și contaminarea încrucișată cu gluten (adică să evite consumul de produse care sunt prelucrate sau ambalate în aceeași fabrică în care se produc alimente cu gluten!).

Pe noi, ceilalți, nu ne afectează vizibil, dar multe persoane care suferă de tiroidită autoimună (Hashimoto) spun că s-au simțit mult mai bine după ce au renunțat la gluten. Am vrut să fiu și eu una dintre acele persoane.

În martie am început un regim de viață sănătos, bazat pe alimente sănătoase, combinate inteligent. Am avut norocul de a fi invitată să „testez” programul RESET – Slăbește deștept și chiar am reușit să slăbesc, urmând cu strictețe meniul primit de la nutriționist, 11 kilograme în trei luni. Apoi m-am menținut, iar de când am renunțat la gluten, am mai dat jos aprox. 2 kilograme.

Curios, de când am slăbit, au început să mă doară genunchii foarte tare. Poate că e doar o coincidență, un timing nefericit. Poate… nu știu de la ce mi se trag aceste dureri, pentru că în afara regimului alimentar nu am schimbat nimic, merg pe jos la fel de mult ca în urmă cu un an și alte chestii nu fac. Tiroidita Hashimoto dă dureri de articulații, dar ce am eu e dincolo de o durere ușoară, este durere constantă, enervantă, care îmi afectează serios calitatea vieții.

Pentru asta am renunțat, în primul rând, la gluten. Următorul pas (pe care nu știu exact când îl voi face) este să încerc protocolul autoimun, care presupune renunțarea la multe tipuri de alimente și reintroducerea lor în ailmentație treptat, pentru a vedea care dintre ele crează probleme și trebuie eliminate complet. E o poveste lungă aici și nici eu nu o știu pe toată, pentru că nu mi-am făcut timp să o studiez cum trebuie.

Am intrat în grupuri de Facebook unde sunt alte persoane cu aceleași probleme, caut acolo informații și sfaturi de la oameni care au trecut prin ce trec eu etc. Una peste alta, într-o perioadă când toată lumea se plânge de Facebook, eu sunt foarte mulțumită de felul în care îl folosesc. Cred că e important să îți „șlefuiești” bula în așa fel încât să eviți balastul și să beneficiezi de informațiile de calitate pe care le poți găsi pe Facebook, iar grupurile sunt o adevărată mină de aur pentru cine știe cum să le folosească.

Revenind la gluten. Când te gândești să mănânci fără gluten, e posibil să te panichezi: păi și ce o să mai mănânc? Că e gluten în toate! Da, e gluten în toate produsele care conțin făină de grâu, dar e relativ simplu să le ocolești.

De când am renunțat la gluten, citesc fiecare etichetă a fiecărui produs alimentar pe care îl consum, sunt mult mai atentă și mai conștientă de ce bag în gură (no pun intended), și mai ales am aflat că sunt multe alternative sănătoase la toate prostiile din comerț.

Nu mai mănânc produse de patiserie. Oricum nu le-am mâncat deloc în perioada în care am ținut dieta Reset, deci m-am obișnuit să mănânc fără pâine. Am înlocuit pâinea cu rondele de orez care se găsesc la orice supermarket și sunt chiar OK odată ce te obișnuiești cu ele, iar asta se întâmplă în câteva zile. Da, încă mi se face poftă când trec pe lângă brutărie, pentru că iubesc mirosul de pâine caldă. Cred că toți suntem programați de mici să iubim acel miros.

Mie chiar mi se întâmplă să îmi placă unele mirosuri mai mult decât gustul: de cafea naturală, de vinete coapte și de pâine caldă – gustul este foarte bun, dar mirosul îmi place mai mult! 💯

Dar aleg conștient să nu mai mănânc pâine, covrigi, croissante, în general nimic din ce conține făină de grâu.

De asemenea, de când am renunțat la gluten, am descoperit în magazine rafturi noi – cele cu produse fără gluten, dar și cele cu produse bio, de exemplu. Merg mai des prin magazinele naturiste, mănânc paste din diverse alte ingrediente (năut, susan, mazăre, you name it!), descopăr gusturi noi și în general mi-am dat singură de lucru cu treaba asta. Dar nu mă plâng!

Mi-e mai bine? Poate că da, dar nu simt asta neapărat. Mai rău nu mi-este. Ce-i nasol: nurerile de articulații nu m-au lăsat, în schimb am lăsat-o eu mai moale cu mersul pe jos, am schimbat targetul de la 10.000 la doar 6.000 de pași (pe telefon), respectiv 8.000 (pe brățară). Câteodată fac doar 2.000, dar de cele mai multe ori mă învârt pe la 7-8.000 de pași pe zi.

Voi continua așa. O să mai dau rateuri, o să mă mai scap în câte o pungă de biscuiți artizanali așa cum s-a întâmplat weekend-ul ăsta, poate la un moment dat o să mănânc un întreg croissant cu nougat de la Kaufland (ăla la 3 lei, de-ți vine să plângi când îl prinzi cald). Nu îmi contabilizează nimeni greșelile sau abaterile, eu sunt singurul meu arbitru și asta îmi place. Pot să fac ce vreau, că de-aia sunt adult! 😁

Copy-paste dintr-o postare de-ale mele de pe Facebook:

Eu până în 2019 nu am știut să mă hrănesc. Am mâncat tot ce am vrut și tot ce mi s-a oferit, dar de hrănit nu mă hrăneam corect. Cu Reset am învățat să mănânc, iar acum îmi croiesc propriul drum. Wanna join me?

Ce alimente fără gluten am încercat și recomand

Mai sus este un link către articolul despre paste și un pesto foarte bun.

Apoi, ar mai fi, așa cum spuneam, rondelele de orez de la Kaufland sau Lidl. Sunt mărci proprii, deci prețul este în jur de 2-3 lei pentru un pachet de 100 de grame. Recomandarea Reset este de 2 rondele/galete de orez la micul dejun, astfel că vă puteți orienta în funcție de cantitatea asta. Adică eu nu aș mânca mai mult de 3 rondele la o masă. De asemenea, nu recomand RisoVital Fine Herbs, pentru că au miros de balegă de vacă și s-ar putea să nu le puteți mânca dacă aveți nasul mai sensibil.

Rondele din orez cu avocado și somon. Mmm…

Biscuiții fără gluten și fără lactoză făcuți din… ce credeți, ce ne-a mai rămas? 🥁🥁🥁 Din CARTOFI! 🥔 Au o textură neobișnuită, sunt mai sfărâmicioși decât biscuiții „normali”, dar sunt dulci, buni și foarte sățioși. Și pe ăștia îi am de pe Nutrivita, sursa mea de chestii fără gluten și fără lactoză. A nu se abuza de ei, totuși, pentru că sunt dulci, deci conțin zahăr! 😬

Biscuiții Allergo fără lactoză și fără gluten se pot cumpăra de pe site-ul Nutrivita.ro

Ciocolată cu fulgi de cocos, foaaarte bună. Ce te faci dacă ți-e poftă de dulce, dar nu vrei să te „spurci” cu gluten și nici cu lactoză? E cazul meu. De multe ori aleg fructele uscate sau ciocolata cu foarte multă cacao, ca un fel de „recompensă” fără vină. Ciocolată cu lapte… fără lapte, însă, nu am mai întâlnit până acum! Și iată că se poate: ciocolata asta e mai bună decât Bounty, dar mai puțin dulce. Conține cocos și zahăr sub diferite forme: sirop de zahăr invertit (orice ar însemna asta), sirop de glucoză și zahăr, dar NU CONȚINE gluten și nici lactoză, ceea ce pentru intoleranții la ambele este un mare plus.

Ciocolata cu cocos este unul dintre multele „ceva bun”-uri pe care mi le-am luat de la Nutrivita.ro

Biscuiți fără gluten, din diverse ingrediente. Alternative sunt. Când te gândești la o dietă fără gluten, te îngrozești: nu o să am cu ce să înlocuiesc făina! 😱 Totul este gluten și glutenul este în toate, ce va fi viața mea fără el?! Ei bine, chiar ai alternative. Mergând cu treabă la Castelul Corvinilor, am dat peste standul unei afaceri mici, din Deva, LaBiscuiterie pe numele său. Participau la un târg de produse fabricate în județul Hunedoara cu biscuiții lor delicioși, dulci sau sărați, cu sau fără gluten. Evident că eu am luat variantele fără gluten.

Nici nu știam pe care să-i gust prima dată:
🍪 cu sfeclă roșie și nucă (ce combinație!!!)
🍪 cu lămâie și cânepă 😋
🍪 cu ciocolată și cardamon (mmm) 😋

Ei bine, preferații mei au fost cei mai neașteptați: biscuiții cu sfeclă roșie și nucă!

Biscuiții se pot comanda și online de pe LaBiscuiterie.ro

Granola cu fructe roșii. Pe astea nu le-am luat pentru că ar fi fără gluten, ci pentru că voiam să-mi diversific un pic meniul de dimineață. Sunt niște luni de când mănânc într-o veselie ouă fierte la micul dejun, s-o fi săturat și organismul meu de asta!

Încă nu le-am mâncat la micul dejun, dar le-am pus, frumos, într-o cutie transparentă și am zis că le pot gusta, până le vine rândul. Mare greșeală! Sunt atât de bune, încât nu te poți (sau nu mă pot) opri! De asta vă sfătuiesc să nu mâncați niciodată nimic din pungă, ci să aveți porții măsurate. Creierul (meu) nu știe când să se oprească, fiind antrenat de mic să „pape tot”, așa că eu mănânc cât am în față.

Aceste cereale nu se laudă că ar fi fără gluten, însă conținutul pungii este: fulgi de ovăz „tratați” cu zahăr și fructe roșii: căpșuni, afine și zmeură (toate provenite din agricultura ecologică!). Fulgii de ovăz NU conțin gluten. În concluzie: eu am mai mâncat musli/granola cu fructe, dar niciodată atât de bune ca asta!

Granola cu fructe roșii se găsește pe Nutrivita

7 thoughts on “Denisa fără gluten”

  1. Eu lucrez (in Scotia) la o brutarie unde se fabrica diverse fara gluten. Inainte de a calca pragul fabricii, angajatii au parte de un instructaj complet in ceea ce priveste boala celiaca (nu li se pomeneste de alte boli, exceptie facand alergiile) si evitarea contaminarii produselor cu diversi alergeni (regulile sunt foarte stricte – cu uniforma ai voie numai in zonele de productie si in vestiar, mancare, sucuri, apa etc numai in cantina, absolut interzis sa intri pe poarta cu alune sau produse care contin alune…).
    Este o fabrica mare, care produce si vinde atat pentru Marea Britanie, cat si pentru alte tari (SUA, Australia, Olanda, Franta etc). Cu toate ca piata este invadata de producatori care ofera produse fara gluten, lor le creste permanent cererea, ceea ce ma face sa ma intreb daca tot mai multi oameni in lume sufera de boala celiaca ori pur si simplu considera ca e mai sanatos fara gluten.
    Sincera sa fiu, daca nu mi-ar fi viata in pericol, eu nu as putea manca asa ceva. Painea, chiflele, covrigii, tot ce producem aici, arata foarte bine, insa au un miros care te doboara. :D

    1. :) Să știi că și eu am zis că vegetarienii sunt un pic deranjați la mansardă, până de curând. Nu zic că vreau să renunț la carne, zic că mi-ar plăcea dacă aș putea să fac pasul ăsta în viitorul nu foarte îndepărtat.

      1. Eram la o prietena, la un gratar. In timp ce toata lumea infuleca de zor carne, tipa exclama: Nu stiu, draga, dar de la o vreme, multe dintre cunostintele mele care au devenit vegetariene parca s-au tampit! Unul dintre barbatii de la masa ii da imediat replica: Nu, draga, toate cunostintele tale tampite au devenit vegetariene.
        Deni, e doar o gluma, fara intentia de a face legatura cu alegerile tale. Pe mine m-a amuzat la acea vreme. Plus ca la voi (la tine si la Sebi) am vazut carne preparata in asa fel incat sa pofteasca si vegetarienii. Cum sa renunti la ea? :D

      2. Cu timpul :) probabil că voi renunța. Am citit undeva că e indicat să mănânci carne roșie o dată pe săptămână, în rest, dietă meditareaneană, cu pește, cu chestii light. Să vedem. Nu am gânduri „definitive”, oricum.

        Și Sebi are un tricou (de la mine) pe care scrie definiția VEGETARIANULUI: persoană care nu e în stare să pescuiască sau să vâneze, idiotul satului.

  2. Buna,

    Si eu am tiroidita autoimuna (Hashimoto), deci astept cu interes sa mai citesc descoperirile tale.
    O sa citesc si eu mai mult despre acest subiect, nu stiam ca durerile mele de genunchi si de articulatii ar putea fi si din cauza tiroidei.

    1. Surprinzător, multe (prea multe) chestii sunt sau pot fi cauzate de boala asta. M-am trezit că citesc într-un grup de Facebook despre un lipom apărut din senin și atunci s-a aprins beculețul: și eu am avut un lipom (mare) apărut din neant, cel mai probabil din cauza acestei boli. Urâtă boală, I tell you!

  3. Felicitări, Denisa! Numai cine nu a trecut niciodată prin asta nu înțelege CÂT DE GREU este să îți controlezi alimentația, să faci alegeri sănătoase și să slăbești. Cred că ție îți este de 2 ori mai greu având un soț pasionat de gătit și boala aceasta. Aș vrea să-mi fac și eu niște investigații de acest gen în viitorul apropiat. Poți da mai multe detalii despre ele, te rog?
    Eu am avut probleme cu greutatea de când mă știu. Încă de la grădiniță aveam spre 10 kg în plus față de colegele mele și cam așa am fost toată viața, cu fluctuații mai mici sau mari. La 1.70 înălțime cele mai puține kg avute au fost 66-67 timp de vreo 2 săptămâni, după care am luat-o ușor în sus. Nu pot să-ți explic cât de bine m-am simțit săptămânile alea, atât fizic, cât și psihic, arătam atât de bine încât am îndrăznit să port haine scurte, mulate, feminine, aveam o încredere în mine, o iubire față de viață și o bunădispoziție ieșite din comun. Inutil să zic că poftele, iubirea și obsesia față de mâncare au fost mai puternice și am ajuns încet dar sigur la 82 kg (maximul avut).
    Eu pur și simplu ador să mănânc, e una dintre cele mai mari plăceri ale vieții pentru mine. Am avut zile în care mâncam până îmi venea rău și tot ce îmi doream era să-mi treacă starea de rău ca să pot mânca din nou. Refuzam ieșiri în oraș pentru a putea sta acasă și mânca. Îmi cheltuiam toți banii pe mâncare pentru că nu îmi place să gătesc. Toată viața mea, programul, deciziile se învârteau în jurul a ceea ce aveam să mănânc. Nu doar sănătatea îmi este afectată, ci și calitatea vieții pentru că îmi e rușine de mine, faptul că sunt grasă mă face să nu îmi acord niciun fel de îngrijire, nu mă machiez, nu mă îmbrac drăguț, nu ies în oraș și nu am viață socială.
    În fiecare an în preajma verii îmi schimb total obiceiurile alimentare și merg la sală timp de vreo 2 luni, slăbesc până pe la vreo 72 kg, arăt mai bine, mă simt mai bine, am alt tonus și energie, dar într-un final o iau iar pe arătură. Sunt încă tânără (24), dar observ că îmi este din ce în ce mai greu să slăbesc față de anii precedenți. Sunt conștientă de faptul că lupta cu kilogramele și poftele va fi una pe viață și că mereu îmi va fi greu să mă mențin în limitele normale. Mi-am făcut niște analize corporale la o sală și a reieșit că am ieșit din zona de normalitate și am intrat în cea de obezitate. Singurul lucru pozitiv este că nu am renunțat la luptă, chiar dacă e a mia încercare, tot o fac, tot sper că va fi bine de data aceasta.
    Mi-ar plăcea să scrii cât mai multe despre acest subiect, despre alegerile sănătoase pe care le faci, despre ce faci când îți vine să te urci pe pereți de poftă dintr-un aliment nepermis, despre cum gătiți sănătos acasă, ce mișcare faci etc. Schimbarea ta este, într-adevăr, de admirat!

Lasă un răspuns la Vienela Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.