Despre numele câinilor noștri

Să recunoaștem: ne-ar plăcea să le dăm copiilor nume tâmpite. Când am fost gravidă și credeam că o să am un copil, la o lună și ceva de sarcină deja îi spusesem Peanut, pe lângă alte vreo șase nume, pentru că citisem pe undeva că e cât o alună. 

Am avut două cățelușe până acum. Pe prima o chema Becky, nume ales împreună cu ai mei, iar pe cea de-a doua am botezat-o eu Codiță, pentru că era mică și avea o codiță mare din care dădea neîncetat, ca un pui mic și vesel ce era. 😢 Sebi voia să-i zicem Pedală.

Am prieteni sau cunosc oameni care au pus câinilor lor nume precum Dolly, Cookie, chiar Ciubuc, deci nume jucăușe, care – zic eu! – spun despre noi că ne-ar plăcea să le punem și copiilor noștri nume jucăușe, dar nu o facem, pentru că… ne e frică de gura lumii, pentru că „nu se face”, dar nu în ultimul rând, pentru că știm că e posibil să îi distrugem viața unui copil dacă-i punem numele Prăjiturel, Cordeluță, Urecheatu etc. Astea pot fi porecle pe care să le dobândească în timp, dar nu prenume. Cu prenumele ne jucăm atunci când ne luăm câini sau pisici.

Ce nume ciudate de animăluțe de companie știți? Nu vă sfiiți să ni le spuneți în comentarii!

4 thoughts on “Despre numele câinilor noștri”

  1. Cand eram mai mic, am fost (o singura data) la niste prieteni de familie / colegi ai parintilor, care-aveau un caiine lup pe care-o chema Rexona. Mi s-a parut extrem de exotic la momentul respectiv, abia dupa mult timp aveam sa aflu de unde vine si-anume de la parfum (cati aveau parfum Rexona in Romania la perioada respectiva) (bine ca sa nu mai zic de Magda Catone in rolul Rexona imi aducea aminte de caiinele respectiv)

  2. Am eu propriile exemple.
    Cainii de la tara, erau 3, atunci cand l-am cunoscut pe al meu, acum 10 ani. Toti, cu nume ciudate :)))
    Aveam doi care au murit (de batranete). Pe unul il chema Limbă. Asta era numele lui, de cand era mic, ca statea mereu cu limba pe afara. Ii mai ziceam si Limbosu’.
    Pe celalalt il chema Țul :))).
    Mai avem unul, care inca traieste, pe care il cheama Țilică. Nu stiu de unde a venit numele, tot asa, e batran. Ii mai zicem si Țili

    Cand a murit Limbă, am adoptat un catel (am mai zis de el, a murit prea repede, de parvoviroza), l-am numit Geani :))))).

    Pe actualul il cheama simplu, Bobiță. Doar ca, il alintam in toate felurile: Bibiță (soacra-mea si barbat-miu), Boboiu (eu), Biloi (Socra-miu), Bil (soacra-mea), Bobo, Bubuță (tot eu).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.