Eram în acceleratul IaÅŸi – TimiÅŸoara, cunoscut mai ales ca Trenul foamei, într-un compartiment de clasa “1a” – aÅŸa scria pe uÅŸa compartimentului, pe cuvânt! Fritzi ÅŸi Oma au urcat la câteva staÅ£ii după Vatra Dornei – niciodată nu ÅŸtiu exact unde mă aflu, atunci când merg cu trenul. El, neamÅ£ul clasic, 28-29 de ani, blonduÅ£, cu ochi albaÅŸtri, cercel în ureche, atitudine de macho-wannabe; ea, între 70 ÅŸi 80 de ani, blondă – evident! -, cu faÅ£a zbârcită ÅŸi cu o mutră destul de acră.
După ce-au urcat, am ieÅŸit la Å£igară, ca să-i las să se aÅŸeze ÅŸi ca să-mi revin, că tocmai mă treziseră dintr-un somn dulce de tren. Somnul dulce de tren este, pentru mine, somnul de fiecare dată când merg cu trenul. :D Oma a venit după mine, în căutarea “toilette”-i. M-a întrebat de două ori dacă aia-i toaleta, i-am spus că “ja, ja”, a intrat ÅŸi a ieÅŸit la fel de repede, încercând să-mi explice că vrea “andere” toaletă. Io i-am zis că andere se găseÅŸte în celălalt capăt al vagonului, dacă asta nu-i place. Eram deja ruÅŸinată de ce-ar fi putut face românaÅŸii mei din biata “toilette”, din IaÅŸi până la Cuca Măcăii, sau unde ne-aflam noi atunci. Oma insista să folosească toaleta de vizavi, adică de la clasa a doua. Un grup de vreo 10 băieÅ£i foarte veseli i-au spus, scurt, că toaleta cu pricina e “busy”, aÅŸa că Oma mi-a urmat sfatul ÅŸi a plecat spre capătul celălalt al vagonului. Am intrat, de curiozitate, în WC-ul care păruse s-o oripileze pe Oma. Era cea mai curată toaletă de tren pe care am văzut-o in a long time. Ce-a găsit Oma atât de greÅ£os la ea n-o să ÅŸtiu niciodată, la fel cum n-o să ÅŸtiu nici cum arăta cealaltă ÅŸi de ce era mai bună, pentru că mi-a fost prea lene să merg până acolo.
Reîntoarse în compartimentul nostru de clasa “una”, eu mi-am pus căştile în urechi, iar Oma s-a pus pe dormit. Eu pe scaunul meu, Oma pe două locuri. Tot pe două scaune ÅŸedea ÅŸi Gogul de lângă mine, care aÅŸa a dormit până am coborât eu din tren, ÅŸi-o mai fi dormind ÅŸi-acum, la cât somn avea în el.
Nu trec nici trei melodii ÅŸi-l văd pe Fritzi dând din mâini ÅŸi agitându-se în direcÅ£ia mea. Scot căştile ÅŸi observ că deja îmi cerea, prin rotirea unui buton imaginar de volum, să las muzica mai încet. “Not so loud”, zice el. “Not so loud, please“, îi răspund eu în gând, dar nu protestez, ÅŸi-aÅŸa mai aveam puÅ£in ÅŸi adormeam ÅŸi iar visam cine ÅŸtie ce din cauza muzicii date prea tare.
ÃŽn cele din urmă, adorm, cu gândul la duÅŸul ÅŸi mai ales patul de-acasă. N-apuc să ÅŸi visez la ele, că mă trezeÅŸte o lumină puternică. E controlorul, care-mi cere, pentru a treia oară, biletul. ÃŽi dau biletul, adorm iarăşi, din nou lumina. Dacă aÅŸa or fi de puternice spoturile ÅŸi-n rai, nu vreau. ÃŽn total, am prezentat “beletu'” de fix cinci ori în treisprezece ore. Control, supracontrol, iar control, plictiseală, “hai să-i trezim pe fraierii ăia” etc. Controlorul care-a preluat “tura” de la Cluj a trebuit să mă zgâlţâie biniÅŸor până să mă trezesc; s-a uitat lung la bilet, s-a uitat la mine, aÅŸa cum se uită poliÅ£iÅŸtii la infractori în filmele americane, sau cum se uită vameÅŸii când le dai buletinu’, ÅŸi-a zis: “Deevaaa! Da’ ÅŸtiu că dormi bine!”. Mda, prea bine, trebuia să mă trezeÅŸti tu ca să-mi spui asta.
După ultima trezire în stil securist, n-am mai adormit. Era deja 5 jumate, iar peste trei ore jumate trebuia să ajung la Deva. Oma s-a trezit ÅŸi ea, iar Fritzi îi luase deja locul; acum dormea el pe două scaune. M-am mirat că a cedat oboselii ÅŸi a renunÅ£at la poziÅ£ia de soldat în gardă. Ochii care se deschideau la fiecare uşă trântită erau acum acoperiÅ£i cu o bluză. Afară se luminase, iar eu mi-am reluat cititul la cartea începută înainte de apariÅ£ia celor doi. După ce s-a foit vreme de vreo jumătate de oră, nemÅ£oaica Oma a îndrăznit să mi se adreseze într-o engleză perfectă: “Excuse me, could you help us with something?”. Vroia să ÅŸtie cât mai au până la TeiuÅŸ. Da’ cine ÅŸtia cât mai aveau până la TeiuÅŸ? ÃŽn cele din urmă, am întrebat în stânga ÅŸi-n dreapta ÅŸi am aflat că TeiuÅŸul era la trei staÅ£ii distanţă.
Oma s-a liniştit, dar la fiecare oprire a trenului sărea la geam, ca să se asigure că nu ratează Teiuşul. Fritzi îmi arunca priviri jenate, încercând, cu un zâmbet care nu-l prindea aproape deloc, s-o scuze pe bătrâna care se agita prea mult pentru un lucru atât de mărunt.
Încă o oră şi a venit timpul să coboare. Fritzi şi-a văzut de ale lui, dar Oma mi-a zâmbit sincer, cu toată faţa ei acră, mi-a mulţumit pentru ajutor, într-o engleză fără cusur, şi mi-a urat o zi bună.
Povestea n-are final, n-are nici un deznodământ interesant, e doar o relatare a ceea ce am trăit eu în noaptea trecută, în loc să dorm frumos şi să-mi văd de visele mele. Dar nu-mi pare rău. Îmi place să studiez oamenii. :D
Iată-i şi pe cei doi, în gara din Teiuş:
te credeam si fara sa ne arati poza :P
Putea, la fel de bine, să fie o poveste născocită de mine. :P Dar nu e.
am trecut si eu prin gara asta frate:))
apropo e lege data sa nu se mai fumeze in trenuri ;) sa stii:P
@ si parca zisasi ca is imaginari preteni astea ai tai:))
Nu, doar numele sunt inventate. :) Era culmea să-i întreb cum îi cheamă, la cât de paranoici păreau!
Åži da, ÅŸtiu că nu se fumează în tren, de-aia fumam lângă uşă… să pot sări, la o adică! :D
arunc`o pe denisa din tren..ar fi urmat apoi un film de succes:D
Frumoasă povestirea. Dacă erau români nu se comportau aşa. Ba cărau miei congelaţi, pui de gaină vii sau congelaţi, ba aveau 3 paporniţe cu care dormeau in braţe ocupând 2-3 locuri. Aşa păţesc eu când mă duc acasă. De fiecare dată e compartimentul full, toţi cu bagaje multe, stăm înghesuiţi, nu se pune problema să poţi moţăii mai mult de 10 min/încercare. Dar accept de fiecare dată, că ştiu că la destinaţie e acasă.
astia care desi nu au voie sa fumeze in tren si totusi fumeaza sunt niste nesimtiti! si ar trebui sa aiba ciocu’ mic sa comenteze la adresa altora cand nici ei nu respecta legile.
AÅŸ putea spune la fel despre “ăştia care nu s-au dus la vot”. Sau despre orice altă categorie în care te “încadrezi” ÅŸi totuÅŸi, n-o fac.
De ce simţi tu nevoia, o dată la câteva luni, să mă jigneşti?
Votatul NU este obligatoriu (este optional) si este optiunea mea daca votez sau nu votez. Cat despre fumatul in tren este INTERZIS sau nu, stai asa, este STRICT INTERZIS. Nu m-am luat de tine, ci de cei care fumeaza in tren. A, ca din aceeas categorie faci si tu…sorry Denisa, dar de ce nu respecti pe cei din jurul tau si de faptul ca NU ai voie sa fumezi in tren. beside this, aratati cu degetu’ la tiganii sau taranii care distrug trenurile, fac mizerie si galagie. DE CE NU INCETEPTI VOI SA FITI UN EXEMPLU si sa NU mai fumati?
N-am zis că votul e obligatoriu, am dat doar un exemplu aleator.
Dacă ai fi fumător, ai striga că fumătorii n-au nici un drept, dar cum nu eşti, nu-ţi rămâne decât să foloseşti chestia asta împotriva mea.
Spune-mi, eu, ca fumător – ÅŸi nu doar eu, ci jumătate din populaÅ£ia ţării, ce ar trebui să fac? Nu e suficient că aÅŸtept să oprească trenul ca să fumez în gară, pe scările vagonului? Sau vrei să mă abÅ£in, pur ÅŸi simplu, pentru că aÅŸa zice legea?
Legile zic multe, asta nu înseamnă că le zic şi bine. De acord?
25% din Romania fumeaza, nu o mai baga pe asta cu jumatate din Romania. Si da. cat timp mergi cu trenul, cu avionul TE ABTII DE LA FUMAT. si ce s-ar intampla daca ai fi surprinsa ca fumezi! ai plati amenda sau ai da spaga? sau te-ai face mica, te-ai fofila si ai incepe sa te faci ca ploua, sa te milogesti de conductor sa te ierte etc. daca nu e voie sa fumezi nu e voie! de ce mai comentezi daca asa stau lucrurile? ca fumatul in tren estr strict interzis? de ce trebuie atatea persoane sa va inghita voua fumul pe care-l lasati in urma voastra? va doare fix in pix! dar stai! las-o ba ca merge, ii dam ceva spaga la nas, ala inchide ochii si putem fuma si noi mai departe. bleah, si mai comentati de ce fac altii in tara asta, dar la voi nu va uitati! RUSINE!
Bine, Mihăiţă, uite, acum o să-mi fie ruşine cinci minute.
Apropo, dacă îţi e silă de noi, fumătorii, de ce ne mai citeşti blogurile?
ÃŽntreb ÅŸi eu, ca omu’…
mai esti si ironica.trist… subiect incheiat.
NUe nimic mai frumos ca plimbarea cu trenul in ROmania. Mai ales la clasa a 2-a unde navetisti de ora 3 se urca pentru BUcuresti. Toate bune si frumoase, insa atunci cand se urca cu purcel, cu gaini, oale, strachini, nu mai e frumos. M-am simtit ca-n India. Asta e o plimbare cu un personal Braila – Bucuresti de orele 24.
Abia aÅŸtept să mă urc în tren cu ferma de animale… aici călătoresc numai cu cetăţeni cu laptoape ÅŸi, crede-mă, după cinci ani nu mai are nici un pic de haz… iar necazul fără haz nu mai e nici el necaz…
Da’ nenea asta, Mihai adica, pare inteligent rau!!! Ati sesizat ce observatii la obiect stie el sa observe? Esti tare frate!!!
Nu ma gandeam ca o sa apara si Teiusul subict la tine pe blog. Frumoasa relatare a clor intamplate, sa stii ca imi lipseau postarile de pe blog… si multumesc pentru poza, asa am avut si eu ocazia sa mai vad gara din Teius….aici am copilarit nu de alta .
Tare povestioara, nasoala disputa pe baza fumatului interzis/ strict interzis / probabil interzis. Eu, ca fumatoare , ma simt FOARTE discriminata. In bar nu ai voie [cica…] , in tren nu ai voie [cica…] , pe strada nu ai voie [cica…] etc. Atunci unde bre? Bine.. in casa… imi imput casa.. nicio problema ca toata familia e fumatoare. Dar ce se intampla cand stau 20 din 24h afara… la scoala, la fac, la munca, pe tren, in barul unde beau de sting si atunci fumez si mai mult. In cazul asta ce fac ? Am impresia eu …sau fumatorii sunt mai discriminati decat gay ,tigani , handicapati ??? Astept atat parerea Domnului Mihai Voiculescu , cat si aprobarea Denisei.
tu si cu trenu tau perfect plin de nemti si d’astia! bude curate…ha!?!!
Deeana, ÅŸi eu mă consider discriminată, ca fumătoare. Ar trebui – ÅŸi cred că n-ar fi nici foarte greu – să avem un vagon al nostru, în care să fumăm liniÅŸtiÅ£i, dar când CFR a hotărât că nu se mai fumează în tren, gata, noi trebuie să ne supunem. Legea-i lege, nu-i tocmeală. Bla bla bla.
Nu o dată am fumat cot la cot cu naÅŸu’, pentru că ÅŸi controlorii se mai întâmplă să fie fumători ÅŸi să-ÅŸi bage picioarele în reguli. De cele mai multe ori, îşi găsesc un compartiment gol ÅŸi fumează acolo. Dar pentru Mihai asta nu contează, sunt detalii, tot ce contează e că, din toată povestea de mai sus, el a reÅ£inut că eu fumez în tren, sunt o nesimÅ£ită ÅŸi ar trebui să-mi fie ruÅŸine. Mi-a fost ruÅŸine cinci minute, now what? :D
Asta-i buna….Deeana vorbesti asa usor de niste lucruri atat de periculoase. Eu cred ca exact asta ar trebui sa faca toti fumatorii, sa fumeze numai acasa, sau pe strada (unde putem sa respiram uneori…) stii ca fumatorii pasivi sunt cei mai afectati si au fost atatea cazuri de oameni care au murit, nefumatori fiind… (chiar si la mine in familie) dar fumatorilor nu le pasa, si tot ei se simt discriminati! Nu imi place sa jignesc pe nimeni, dar eu cred ca fumatorii inflacarati si cei care nu se pot lasa nu au personalitate; cum sa te “controleze” un obiect cancerigen (cand aud hai la o tigara ca nu mai pot mi se face rau!) si nu sunt exagerata, de exemplu cum a expus Denisa fumatul, intre statii, mi se pare ok. Si o sa continui sa iti citesc blog-ul, chiar daca urasc tutunul etc, pentru ca imi place cum scrii!
mai dati=o ma incolo de lege cu fumat, sunt atatea legi tampite in tara asta :-j asta e doar una din ele:) Denisa ca sa-i impaci pe toti iti sugerez sa te apuci sa mesteci frunze de tutun :))) fratilor, mai sus aveti o povestire super amuzanta si un post lung cum n-a mai aparut demult la Denisa pe blog si voi aveti probleme legat de FUMAT? :rollingeyes: romanu’ niciodata multumit.
la prima amenda o sa se calmeze fiecare fumator ;)
btw… din. 2012 se anunta ( pe toata zona euro ) ca se va fuma doar in custi, pardon..zone amenajate …
asa ca inca e timp sa va lasati ;)
nu pot decat sa ma bucur si sa-mi exprim total acordul pentru aceste demersuri. bravo!
ce nebuna esti:))))Tu q fritzi si oma=))))))
@Deeana,eu ca si persona cu handicap,consider termenul “handicapatii” drept o jugnire,corect ar fi persoana cu dizabilitati/handicap.termenii handicapat/handicapatii sunt o jugnire,este ca si cum ai numi o peroana de culoare “negru”
dragi fumatori,daca nu va convine lasati-va de fumat!