Ieri am văzut pe contul de Facebook al unui prieten [nu mai ştiu al cui, îmi pare rău era vorba despre Lucian Mândruţă] un status în care vorbea despre oamenii trişti de pe litoral. Deseori citesc astfel de statusuri despre cât de trişti suntem noi, românii. Suntem nervoşi când mergem la cumpărături, pentru că prea se bagă toţi în faţa noastră la casele de marcat şi se opresc ca vitele în mijlocul supermarketului, preţurile cresc şi salariile stagnează, suntem nervoşi când plecăm la/venim de la serviciu, din cauza traficului şi a şefilor, suntem nervoşi şi supăraţi când ne intră salariile pe card, pe scurt, suntem pesimişti.
Şi apoi ajungem acasă şi pornim televizorul – sau, după caz, calculatorul – şi peste ce dăm? Din nou, ştiri negative. Expunerea constantă la aceste ştiri negative, instabilitatea politică şi economică, neîncrederea în autorităţi şi alţi asemenea factori au contribuit din plin în ultimii ani la conturarea profilului de „pesimist” pentru românul de rând.
Un sondaj* recent arată că românii sunt mult mai pesimişti faţă de media europeană în ceea ce priveşte propria lor situaţie financiară şi a locului de muncă. Cincizecişiopt la sută dintre români declară că au o situaţie financiară negativă [faţă de 35 la sută – media în celelalte ţări ale Uniunii Europene], iar numai 39 la sută spun că au o situaţie pozitivă [comparativ cu media europeană de 63 de procente]. Sondajul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 1.083 de persoane din România, în perioada 11-21 mai 2013.
Aşadar, nesiguranţa locurilor de muncă şi instabilitatea financiară sunt cele mai pregnante probleme ale românilor. Şi asta în timp ce de ani buni aşteptăm răbdători evoluţia României spre standardele unei ţări moderne şi civilizate; cu timpul, se pare că am învăţat lecţia promisiunilor deşarte. Ne-am cam resemnat.
Ce face guvernul ca să schimbe această percepţie? Rămâne de văzut. Deocamdată, veştile pentru primele luni ale anului privind creşterea economică sunt pozitive, dar cursa în care s-a înscris ţara noastră trebuie dusă până la capăt. Cu o floare nu se face primăvară şi mă îndoiesc că la următorul sondaj de opinie românii vor spune că sunt super-mulţumiţi de nivelul lor de trai, că sunt cu fiecare zi ce trece tot mai optimişti, că viaţa e roz.
Aşteptăm determinare şi rapiditate în decizii, aşteptăm startul unor proiecte uitate pe birourile ministerelor, dar cel mai mult aşteptăm locuri de muncă şi o viaţă mai bună. Aşteptăm…
Asteptarea este ocupatia de baza in Romania. :)
Si crezi ca daca am fi mai veseli, situatia ar fi mai roz? Eu cred ca nu. Sincer, ma gandesc ca nu exista nici o solutie sa iesim din gri-ul cotidian.
Denisuca, stirile alea ‘pozitive’ trebuie luate cu putina sare, vorba englezului. Investitiile straine sunt probabil la un minim istoric si nu prea se vede nicio iesire din situatia asta, sunt companii mari care incep sa se gandeasca la alte meleaguri, firmele mici sunt pur si simplu sugrumate de taxe si nimeni din cei care conduc tara nu vine cu idei de a la da o gura de aer (scaderea taxelor sau macar lasarea lor unde sunt).
Discuta cu oamenii din jurul tau si afla cati mai au loc de munca, daca mai au salariile intregi, daca mai merge firma la care sunt angajati. Intreaba-i cum stau cu plata ratelor, daca eu vreo economie pentru ziua de maine si asa vei vedea starea actuala a Romaniei. Nu povestile cu zeci de miliarde de euro investitii pe care le viseaza politicienii. Adevarata stare a economiei este in casa ta, in casa vecinilor tai, in supermarket, la banca etc. In societate se vede zilnic cum stam, nu la televizor printre promisiuni. :)
Deci da, situatia in Romania este FOARTE nasoala si omul de rand are toate motivele sa fie pesimist. Daca este pensionar, e posibil ca, in cateva luni sa ramana fara pensie, daca este angajat, e posibil sa ramana fara job, in conditiile in care nici angajarile nu se mai fac in draci ca in 2008 de pilda, daca are o firma, probabil abia o tine la suprafata.
Problema românilor: lipsa locurilor de muncă http://t.co/bk4TBD12Wx
Eu cred ca romanul este trist de frica. Multi nu vad nicio solutie, nicio iesire, s-au saturat de schimbari, desi schimbarea e cheia adaptarii, de sacrificii si eforturi.
Am discutat cu niste occidentali simpli ( simpli inseamna oameni fara facultate, cu un venit modest). Si am descoperit cu uimire, ca au schimbat in decursul anilor cateva meserii ( in domenii complet diferite). Si ca la orice schimbare, au pornit de jos, cu ore de voluntariat, cu salariu minim pe economie pana au prins experienta etc. Si m-am ingrozit, eu de asa ceva nu sunt pregatita, si nu cunosc nimeni sa fi facut in jurul meu…
Apoi, am discutat cu un coleg cu facultate, varsta asemanatoare cu mine. Si mi-a zis ca a lucrat timp de 10 ani in… brutarie, in vacante. Si ca nu isi ia anul (trecut) concediu ca isi zugraveste casa. Singur, ca vine bb.
Imi place articolul tau,mass-media influenteaza foarte mult starea de spirit a oamenilor. eu prefer sa nu prea ma uit la tv si ma simt mult mai bine ca si cand urmaream stirile seara de seara. felicitari pentru articol!
lipsa locurilor de munca ne determina sa acceptam locuri de munca pe care nu le agream, ca sa nu spun ca le uram, pentru ca avem senzatie ca nu exista alternativa si ne multumim cu ce avem
Nu cred că există cu adevărat o lipsă de locuri de muncă. Cred că mai degrabă acele ‘fabrici de diplome’ au creat așteptări nerealiste.
Pe de altă parte, câți români fac naveta comparat cu media europeană?
@Laurențiu Trofoșilă: Eu cred ca romanii sunt tristi de viata grea pe care o duc,de lipsa locurilor de munca si de gandul obsedant cum unii abia traiesc de la o zi la alta si altii au acumulat averi colosale si nu sunt deranjati.Si mai cred ca de aceasta ciuma de presedinte nu mai scapam ,suntem nevoiti sa-i vedem slapii pana cand v-a exploda mamaliga in roman…Suntem mica lui mare jucarie cu care se infoaie pe nedrept.