Sunt convinsă că ştiţi reclamele de iarnă ale Coca-Cola, cu acele camioane colorate care se deplasează prin zăpadă şi în fundal se aude „Vin sărbătorile viiin sărbătorile vin…”. Pentru că sunt multe sate din România unde de Crăciun nu se întâmplă nimic, sau nu se întâmplă nimic frumos, Coca-Cola vrea să schimbe acest lucru.
Iarna acesta, un sat românesc va avea parte de magia sărbătorii Crăciunului. Aşa, pur şi simplu. :) În satul ales de noi va fi prezentă caravana Coca-Cola, vor fi luminiţe peste tot, un brad înalt, împodobit şi o sărbătoare specială pentru toţi locuitorii satului. Pentru asta, noi va trebui să facem un gest micuţ: să donăm energie pentru satul pe care tot noi îl vom alege.
Dar să începem cu începutul. În primă fază, vă rog pe voi să mă ajutaţi – să-mi propuneţi un sat din România care are o poveste tristă, un sat… trist, dacă-i putem spune aşa. Ştiu că nu o să fie foarte greu, pentru că, din păcate, sunt multe astfel de sate.
Ce se întâmplă după ce îmi propuneţi satele? Până pe 17 noiembrie, aştept în comentarii propunerile voastre pentru a alege satul ai cărui locuitori vor beneficia de un Crăciun cu adevărat fericit. Între 22 şi 24 noiembrie, juriul va alege satul în care vom aprinde împreună Crăciunul, iar pe 25 noiembrie vom afla care este satul ales.
Cum funcţionează donarea de energie? Caravana Coca-Cola va duce un automat de energie în patru mari oraşe, Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi, după următorul calendar:
- Bucureşti: 2 – 6 decembrie
- Timişoara: 8-9 decembrie
- Cluj-Napoca: 11 – 12 decembrie
- Iaşi: 14-15 decembrie
Dacă vă aflaţi în aceste oraşe în perioadele menţionate mai sus, căutaţi caravana Coca-Cola şi, cu ecranul telefonului mobil aprins sau cu aplicaţia „lanternă” pornită, încărcaţi cu energie panourile fotovoltaice ale automatului. În felul ăsta, donaţi energie pentru un Crăciun magic în satul ales de noi.
Aşadar, pentru că ştiu că sunteţi din toate colţurile ţării, vă rog să îmi spuneţi numele şi povestea unui sat care nu s-a mai bucurat de Crăciun în ultimii ani şi despre care voi credeţi că merită să fie ales de juriul special în acest frumos demers. Va trebui să-mi spuneţi şi motivele pentru care satul propus de voi ar merita să fie cel ales.
Eu, de exemplu, aş alege satul în care s-a născut şi a crescut bunicul meu, Muncelu Mic, care aparţine de comuna Veţel. Este un sat de munte [presupun că de-acolo-i vine numele: munte mic = muncel] cu oameni care nu au avut o viaţă uşoară. Ţin minte că, în copilărie, zona era foarte animată şi existau mult mai mulţi locuitori, pentru că la Muncelu Mic era o colonie minieră.
„Mai puțin de 50 de suflete numără una dintre fostele colonii miniere de la Muncelu Mic. Aici, înainte de 1990 locuiau aproximativ 700 de oameni veniţi din toate colţurile ţării pentru a lucra la mina de cupru. Zona era un amestec multicultural care ieşea în evidenţă mai ales în preajma sărbătorilor de iarnă, când colindele şi obiceiurile de Anul Nou erau un amalgam de obiceiuri din Moldova, Oltenia şi din Ţinutul Secuiesc” [sursa]. Sunt puţini cei care au mai rămas în Muncelu Mic, casa în care a copilărit bunicul meu e o ruină, iar eu nu mai prea am motive să merg acolo. Dar mi-ar plăcea să fie Muncelu satul ales de juriul Coca-Cola şi să îl văd împodobit de luminiţele colorate de Crăciun.
Voi ce sat aţi vrea să vedeţi „în straie de sărbătoare” de Crăciun şi de ce?
Sincer, mi se pare ca in aceasta campanie Coca Cola trateaza cam de sus populatia de la sate si da dovada de o mare nesimtire. Craciunul nu inseamna doar brazi si luminite si bauturi carbogazoase, iar la tara sunt multe traditii frumoase de Craciun, cat si decoratii frumoase de Craciun.
Păi şi de unde ai dedus că pentru Coca-Cola doar asta înseamnă Crăciunul? Şi e vorba despre sate unde nu se [mai] întâmplă chestii frumoase, unde tradiţiile au fost uitate. Într-un astfel de sat vrea Coca-Cola să aducă magia Crăciunului. Dar poate că nu am explicat eu suficient de clar…
Eu am inteles asa:
Bai taranilor si saracilor, sunteti prea inapoiati sa sarbatoriti Craciunul nostru consumerist, asa ca vi-l organizam noi, asta daca aveti noroc.
Cu drag,
Coca Cola
La mine in comuna exista un sat izolat si batut de soarta, pe nume Gomoesti.
In 90 era un sat vioi, nu prosper, dar insufletit de credinta si plin de oameni muncitori si harnici, iar oamenii din satul meu (vecin), care nu aveau biserica, mergeau cu mic, cu mare, la biserica de acolo, unde preotul era un om bun si bland , fie ca era vorba de o sarbatoare, o nunta, un botez sau pur si simplu duminica.
Prin 95, oamenii au pus bani, mana de la mana, si au construit biserica din Spataru, iar cea din Gomoesti a fost uitata, osemintele din cimitir au fost mutate, tineretul a plecat la oras, la mai bine, sau s-a mutat la noi in sat, iar Gomoesti a ramas un sat cu cateva sute de suflete, fara asfalt, fara telefon, fara gradinita, de unde copiii (4-5 per generatie) vin pe jos la scoala de la noi vreo 4-5 km, fie iarna, fie vara (numai clasele i-iv se mai tin acolo), mai au un singur magazin unde preturile sunt pe masura, asa ca vin pe jos sau cu bicicleta la noi la cumparaturi. Ti-e mai mare mila de batraneii care n-au vazut un doctor din tinerete, pentru ca nu au dispensar iar medicul de la noi merge acolo doar la urgente. Asistenta din sat le mai deschide si lor usa, cand mai trimit vorba, ca in rest, sunt din ce in ce mai putini, mai saraci si mai bolnavi. Ar fi ceva extraordinar daca cei de la Coca-Cola ar readuce spiritul sarbatorilor la Gomoesti (com Costesti, jud Buzau), ar fi ca acum 15 ani cand o gloata de copii pleca la colindat pe la pranz si ajungea pana la mine acasa,in capatul opus al satului vecin, si se intorceau seara tarziu incarcati de bomboane, covrigi, nuci, mere, ceva maruntis si inimile incalzite de bucurie.
Satu-i bradul luminos, sania lui Mosu plina, coca cola cristalina, cuburi gheata si lumina.
Denisuca, vezi ajutorul lumineaza, cuvintele frumos picteaza, tabloul rama ta distreaza.
(sarbatorile sosesc, un dar divin, zambesc).
Tu, dragă BIHOPREL, nu poţi vorbi decât în rime? :)
Pot vorbi foarte cuminte. Dar vorbind uneori in rime, recunosc ca ma incanta chestia aceasta, simt ca este ca si cum as canta la un pian.
Imi dau seama ca uneori este prea plictisitor pentru cei care citesc, de aceea vamultumesc pentru rabdare si imi cer scuze.
Un mare brand are cadouri pe masura, ce poate fi mai frumos decat sclipirile calde ale licuricilor de sub o mare facere cosmica, e caldura gestului uman, ca o unda de bucurie dupa facerea de bine.
Ei, doar nu te-ai supărat!