Nu vom discuta despre neologisme, acelea sunt cuvinte intrate în limba română pe drumul lor, nu forțat, așa cum se întâmplă cu unele cuvinte din reclame.
Da, iarăși mă enervează reclamele care introduc forțat cuvinte inventate sau exprimări greșite în vorbirea curentă. Iată câteva exemple:
- Ce face băiețiiiii? Se parfumează cu odorizante? [Domestos]
- Floarea laptelui [Rarăul]
- Păr cu strălucire de gloss [Elseve]
- Combinatozaur, marea ieșeală, combină-te la cartelă etc. [Vodafone]
- Iaurtul prea bun [?]
La radio am mai auzit o reclamă la Soceram [o altă versiune a acesteia încă mai rulează la TV] care spune că produsele lor – cărămizi şi alte materiale de construcţii – sunt ieftine şi uşor de folosit, ca un joc de copii. Câte jocuri de copii cu materiale de construcţii ştiţi?
Și-apoi, sunt reclamele la medicamente: „Neolin este o combinație modernă de substanțe active care reduc febra şi elimină durerile de cap”. Serios? Combinaţie modernă? Nu ar fi frumos să ne şi spuneţi ce fel de combinaţie este? Mai multe despre reclamele stupide la medicamente citiţi la Robin.
Şi oamenii de la meteo se simt obligați să ne îmbucure cu expresii care mai de care mai tâmpite:
- episoade de vreme severă
- sunt șanse mari ca vijelia să facă prăpăd
- sunt șanse de ploi puternice
Păi dacă vremea va fi urâtă, de ce spui că „sunt şanse”? Dimpotrivă, spui că există riscul să plouă mult, nu că „sunt şanse”. Şi ce înseamnă, pentru oamenii care prezintă rubrica meteo, „vreme urâtă”? Pentru mine, e vreme urâtă atunci când temperatura creşte peste 28 de grade Celsius sau atunci când ninge. Pentru alţii, vremea urâtă este atunci când plouă. Mie-mi place ploaia. Deci? Cine ne corectează reclamele? Nimeni!
Ahhh… recunosc cu mana pe inima ca am prins si eu expresia „maxim, am zis!” si-o folosesc cam des.
Nu corecteaza nimeni textele pentru ca nu pun pret pe informatia transmisa. Si cu cat folosesc cuvinte mai fistichii, cu atat au impresia ca-s mai atractivi.
Iar asta „Păr cu strălucire de gloss” n-o inteleg. Adica parul straluceste ca rujul?
Asta cu sansa de furtuni mi se pare cea mai aiurea dintre toate… celelalte macar sunt reclame, asta teoretic e emisiune informativa.
dar poti sa folosesti „sansa” si cand nu este neaparat o situatie placuta, cand anumiti factori sunt favorabili unei consecinte. ex: sunt sanse ca pacientul sa moara, ca elevul sa pice examenul etc.
Bogdan, da, dacă ești rudă cu pacientul și urmează să-ți lase o moștenire groasă. Dacă nu, nu. Șansă și chance nu înseamnă același lucru. Dacă greșesc, aștept să fiu contrazisă.
ȘÁNSĂ, șanse, s. f. Circumstanță favorabilă, posibilitate de reușită, de succes; noroc. ♦ (La pl.) sorți. – Din fr. chance.
La chance est un concept qui exprime la réalisation d’un évènement, bon ou mauvais, sans nécessairement qu’il y ait un lien de cause à effet entre le désir et sa réalisation, bonne ou mauvaise.
De vina sunt matematicienii:
Evenimente egal posibile. Fie A si B doua evenimente referitoare la aceeasi experienta. Daca din motive de perfecta simetrie, putem afirma ca ambele evenimente au aceeasi sansa de a fi realizate, spunem ca evenimentele sunt egal posibile.
La radio am mai auzit o reclamă la Soceram [o altă versiune a acesteia încă mai rulează la TV] care spune că produsele lor – cărămizi şi alte materiale de construcţii – sunt ieftine şi uşor de folosit, ca un joc de copii.
Probabil si posibil ca ar fi dorita sa formuleze astfel:
produsele lor – cărămizi şi alte materiale de construcţii – sunt ieftine şi uşor de folosit, ca un joc LEGO.
am remarcat reclama de la Raraul. Dupa ce ca numele in sine nu suna bine, sorry mr. mountain, „floarea laptelui” ma duce cu gandul la mucegai, flori de mucegai. plus ca nimic ce are in componenta cuvantul „rau” nu e atractiv pentru un produs alimentar.
astea-s cele mai tari expresii.
iaurtul prea bun e de la Covalact daca mai tin eu bine minte.