Despre micro-influencing

S-a folosit foarte des, în ultimii ani, termenul de „influencer”, de multe ori de către oameni care nu au influențat în viața lor nici măcar cursul apei din vasul de toaletă (veceu).

Influencerul ar trebui să fie vedeta născută sau făcută, o persoană cu un „fan base” mare sau enorm, care să ne determine pe noi, muritorii de rând, să urmăm trenduri. Să cumpărăm de la X&Y pentru că de acolo se îmbracă vedeta, să mâncăm și să bem ce ne spune vedeta, să alergăm în pantofii recomandați de vedetă, să foloskm telefonul cu care și-a făcut poze, să bem sucul ei preferat și să ne dăm cu parfumul creat de ea împreună cu o casă de modă celebră.

Numai că nu toți suntem oi. Nu e posibil să ne placă tuturor aceeași paletă de farduri doar pentru că o folosește vloggerița noastră (de make-up) preferată. Poate nici nu folosim farduri, dar ne uităm la clipurile ei pentru că e simpatică.

În schimb, fiecare dintre noi are nevoi diferite, super nișate. Eu am un cățel care lasă foarte mult păr (nu chiar acum, dar în curând va începe calvarul), iar gândind în perspectivă, am vrut să găsesc o soluție pentru problema părului ce va să vie. Am urmărit grupurile proprietarilor de Husky și am aflat despre o mătură din cauciuc pe care o recomandau mai mulți membri. Am dat sfoară în țară și în câteva săptămâni voi avea fix mătura dorită, prin bunăvoința cuiva care avea „drum” până în America.

Când caut ceva, nu mă uit prima dată pe Instagramul cuiva cunoscut, ca să găsesc acul în carul cu postări sponsorizate. Mă duc acolo unde știu că merg și altiicare au aceeași problemă, aceeași nevoie.

Ăsta consider eu că este micro-influencing-ul: influențarea comportamentului de consum al unui număr restrâns de persoane care împărtășesc valori comune.Mai sus am descris micro-influencing-ul care rezolvă o problemă, dar sigur că există și micro-influencing care creează o nevoie prin prezentarea unui produs/serviciu nou. Ăsta se face în „bula” ta, acolo unde urmărești și esti urmărit de oameni care îți sunt simpatici și/sau te plac. Tu vorbești despre te miri ce, ei te ascultă/urmăresc și interacționează cu postările tale. Tu recomanzi ceva și ei au încredere că nu le vinzi gogoși (nu că ar fi ceva în neregulă cu vânzătorii de gogoși).

Așa am pățit eu cu sosul ăsta iute de piri-piri. Ce, îmi trebuia mie sos iute? Nu îmi trebuia, că mai am. Ardei iuți, da, dar sos, nu. Și totuși, l-am luat, pentru că am văzut la un prietrn o postare în care se lăuda cu cele 24 (parcă) de sticle de sos iute luat azi de la Lidl. Dacă omul e suficient se dus încât să ia 24 de sticle odată, înseamnă că o fi bun, mi-am zis. Și m-am dus la Lidl ca să iau legume congelate ȘI acest sos care nu-mi trebuia. Si da, e bun.

Cred că fiecare om este micro-influencer pentru un grup mai mic sau mai mare de oameni. Mărimea grupului ține de charisma sa și de cât de mult își dorește să-i influențeze pe alții. Poate că mulți sunt modele pentru ceilalți fără să știe asta măcar.

My 2 cents on micro-influencing.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.