Cine sunt autorii cuvintelor sau numelor proprii transformate sau pronunţate aiurea? Cine a decis, cândva după 1989, că lui Ceauşescu trebuie să-i spunem „Ceaşcă”? Cine a fost primul deştept care a decis că nu-i place cuvântul „dolari” şi că ar fi mai bine să denumim moneda americană „coco”, „para” sau „parai”?
De ce e berea „beroasă”, de ce poliţiştii americani sunt „curcani”, iar cei români, „gabori”? De ce un tip cool este „culeanu”? De ce se spune „Merţan” în loc de Mercedes?
cred ca astea s-au impus din dorinta de coolitate/culitate a romanului impreuna cu inventivitatea lui lingvistica.
si au ramas pan acum in uz pentru ca sub regimul comunist u prea aveai voie sa le folosesti, iar acum facandu-se abuz de ele, au ramas intiparite in memorie
Nu este un fenomen specific doar Romaniei. In America e la fel:
politist- black and white, pig, bacon.
persoana alba- cracker
persoana neagra- nigger, eggplant.
BMW- bimmer (masini)si beemer sau beamer (motociclete)
cartofi- taters
sani (foarte dezvoltati!)- jugs
fund mare(la femei)-she’s got a lot of junk in the trunk!
Ca sa nu mai vorbesc de copii care au inventat prescurtarile
folosite astazi in ‘texting’:
LOL!
LMAO!
Mai interesant mi se pare cum unele cuvinte au facut o tranzitie interesanta din engleza in romana.
mouse- mausul
blue jeans- blugi
click on it- da un clic
Ar fi interesant de vazut care ar fi tranzitia unui cuvant din romana in engleza. Exemplu:
mamaligos- mamaligossing??? mamaligean??? mamaligning???
berea mai e „berula” :)
Iti imaginezi ce stresanta ar deveni atmosfera, lingvistic vorbind, daca s’ar renunta la cuvintele astea…?
Cred că paraii vin din turcă și înseamnă… bani :) Combinat cu plecările unora la vecinii cotropitori cu o frecvență destul de ridicată, s-a cam integrat în limbaj :D
problema va fi cand ele vor fi acceptate oficial in limba romana, ca urmare a utilizarii lor cat mai dese de catre o masa considerabila de oameni
Cineva a incercat sa fie mai cul, apoi altora le-a placut si au preluat cuvintele respective… Cunosc destui oameni care inventeaza si/sau stalcesc cuvinte. Marea majoritate mor la prima pronuntie dar sunt unele care sunt perpetuate si eventual ajung in limbajul curent.
Mie imi e greu sa inteleg elementele astea noi de jargon, argou – „naspa”, „canci”, „cocalari”, „ciumalau” etc.
@Ionut Staicu, fara sa fiu impertinent iti spun ca noi am fost sub ocupatia otomana si atunci am imprumutat cuvinte multe de la ei(nu stiu care o fi motivul), dar cuvintele astea sunt aduse in adstratul limbii romane inca de din sec XVII
ma rog, nu coco, culeanu, parai etc… exemplele date de Denisuca
Ce conteaza cine le-a inventat? Sunt folclor pur si simplu,iar valoarea lor lingvistica e data de frecventa cu care sunt folosite de catre diferiti vorbitori.Toate tarile si epocile sunt traversate de asemenea mode lexicale relativ efemere.Supravietuiesc,pentru mii de ani,doar cuvintele din lexicul fundamental,insa si acelea sufera transformari fonetice.
Asadar fie ne amuzam auzindu-le si/sau folosindu-le,fie le ignoram.
Nu cred ca se intampla doar la noi, ci si in afara… si tind sa cred ca autorii sunt diferiti… pur si simplu scoate cineva o duma de asta pe care o aud alti cativa prieteni si daca acestora li se pare interesanta o transmit si ei mai departe si tot asa…
Habar nu am, dar m-am gandit si eu la asta la un moment dat.
Ai observat că, atunci când avem un lapsus ori pur şi simplu nu ştim un cuvânt, folosim „chestie” ca eufemism sau ca substitut?
On-topic:
Cuvintele din jargon sunt folosite, din ce în ce mai des, şi în alte registre ligvistice. Şi, dacă toată lumea foloseşte greşit un cuvânt („vroiam”, care pe mine mă zgârie pe creier), acesta va deveni, în scurt timp, greşit. Abia aştept noua ediţie a DOOM(ed)-ului, nu m-aş mira să găsesc „culeanu”, „naşparliu” etc.
in loc de whisky se zice, mai nou, „whiskan” :)
De ce? Pentru ca se poate.
am mai auzit cuvinte de genul :
esti mai senil decat noaptea -adika prost
Argoul este un fenomen comun tuturor limbilor. Daca la inceput el viza numai excluderea celorlalti dintr-un grup, acum el semnifica mai degraba apartenenta la acest grup, fara a mai viza neaparat excluderea. Ma rog, asa zic sociologii care au studiat acest fenomen. In ceea ce ma priveste, traind in afara României, de cate ori vin in concediu, sa-mi vad parintii, fratii, nepotii am impresia ca in jurul meu se vorbeste o limba straina, cu atat mai straina cu cat aceste cuvinte nu se regasesc in nici un dictionar. Si ma intreb daca are vreun sens sa-i invat pe nepotii mei o limba care nu se mai vorbeste nicaieri !