ING, bank-ING, get it?
Sâmbătă, o parte dintre românii cu carduri la ING am fost paralizați. Un exercițiu făcut în datacenterul ING a dus la blocarea tuturor sistemelor, astfel încât plata cu cardul, tranzacțiile online, serviciul HomeBank și site-ul ING au picat toate. Eu eram cu Sebi în Auchan, cu coșul plin, când din difuzoare s-a auzit:
Stimați clienți, din cauza unor probleme tehnice, plata cu cardurile ING nu se poate efectua momentan.
Acel „momentan” a durat câteva ore bune, până spre seară, când înțeleg că s-au putut relua plățile cu cardul. Până atunci, eu făcusem deja două plăți mari cu cash și m-am felicitat că am avut „lichidități” la mine.
Știți senzația aia de nesiguranță, de vai de mine, eu ce mă fac dacă-mi vine rândul, atunci când sunteți cu cineva la cumpărături și persoana respectivă a uitat să ia lapte și se întoarce repede până la raft, cât stați voi la coadă? Cam în același registru e și senzația resimțită atunci când ai coșul plin și ești anunțat că nu poți plăti cu banii tăi, ci trebuie să faci rost de banii altcuiva dacă vrei să ieși din magazin cu marfa deja aleasă.
Un pic îngrijorată, am intrat pe Facebook, cât am stat la coadă. Deja prima postare de pe timeline era despre cum ING e picat. A doua, la fel. A treia, de la o femeie care îi aștepta pe reprezentanții ING s-o ajute la spălat vasele într-un restaurant dintr-un alt oraș decât cel în care locuia.
Pe Facebook-ul ING, liniște și pace. Am aflat ulterior că în cazul în care apare o criză, cel mai bine e să taci din gură, să nu îi alertezi și pe ceilalți clienți. Poate că din punct de vedere al companiei așa o fi, dar o fi mai bine ca în loc să îi anunți pe toți cei un milion de clienți că ai o problemă, mai bine îi lași pe ceilalți 100.000 să sufere fără să le dai vreun semn? Mie mi s-a părut lipsă de interes din partea ING.
Sigur, aveau altele pe cap, oamenii mari de la ING erau preocupați de recuperarea datelor, dar sunt absolut convinsă că un status pe pagina de Facebook avea cine să posteze, dacă se dorea. Nu s-a dorit. Despre SMS-uri către toți clienții nici nu putea fi vorba, întrucât datele acestora erau pe acele hard-uri bulite în exercițiul făcut de ei.
Ce nu mi s-a părut mie OK: că deși suntem sfătuiți să nu ne ținem ouăle în același coș, aparent, ING avea datele tuturor clienților într-un loc, fără posibilitatea de a le accesa atunci când rahatul a lovit ventilatorul, că nu au anunțat nimic către clienți, deși supermarket-urile magazinele au fost primele care au știut (doh!, când e vorba de încasat, afli repede dacă nu poți să încasezi!), că inclusiv unele magazine (Mega Image, din câte înțeleg) au avut exclusiv POS-uri de la ING și deci nu au putut să încaseze cu cardul nici marfa pe care clienții ar fi vrut să o plătească folosind cardurile de la alte bănci… pentru că lipsea procesatorul, care este ING.
Sunt de părere că, o vreme, campanii precum #viațafărăcash ar trebui să nu mai apară. Viața fără cash este, așa cum am văzut weekend-ul trecut, imposibilă în România. Nu întotdeauna, dar există acest risc.
Pe Facebook, atunci, am zis așa:
Apoi au mai tot venit mesaje, că să vezi, că am reparat. OK, dar eu tot m-am dus azi la un bancomat și mi-am retras toți banii. Și de acum încolo voi proceda ca pensionarii și românii care sunt majoritari în statisticile acelea care ne clasează pe ultimele locuri în Europa atunci când vine vorba despre plăți cu cardul, plăți online etc.
Românii n-au încredere în tranzacțiile cu cardul, zic unele știri care anunță aceste topuri. Păi da, e că suficientă o treabă de-asta ca să le zdruncine încrederea. Românii sunt trecuți prin zeci de ani de foamete, prin țepe precum CARITAS și FNI, DACIA FELIX etc., nu mai au nevoie ca o instituție bancară să le țină banii prizonieri, fie și pentru 24 de ore.
Banii la ciorap sau la saltea, asta e concluzia mea. Sigur, o să am bani și pe card, că așa îmi plătesc aproape toate facturile, dar niciodată nu mă voi mai baza doar pe card. Ce-i în mână nu-i minciună.
Au fost oameni glumeți, capabili de umor în situații care poate altora le-au dat fiori, am stat câteva minute bune pe postările de pe pagina de Fb a ING și am râs, dar gustul amar rămâne. Siguranța banilor tăi e o glumă, în era informatică.
Ditamai banca si au un singur datacenter unde tin TOTUL?
Astia n-au auzit de redundanta, de backup, de single point of failure?
Ziua de sâmbătă ne-a arătat că nu prea. Detalii.
Buna seara, consider ca este bine sa mergem inainte, sa ne „destupam” din ce in ce mai mult, in concediul din acest an din tara am observat insa ca sunt multi turisti care nici nu vor sa auda de plata cu cardurile bancare, asadar, pe scurt, in situatia dumneavoastra erau in avantaj. Totusi, nu putem sa nu evoluam si sa stam cu frica in san.
Flori sau Iulia, frica pazeste pepenii, d’aia e bine sa ai neshte cash…