Când eram mici, cădeam şi ne juleam genunchii sau coatele. Nu cred că există om care să nu fi avut măcar o julitură când a fost copil, că doar toţi am fost copii „de asfalt”, cu cheia la gât. De obicei evitam să mergem în casă, la pansat şi oblojit rănile, pentru că asta însemna că nu ne mai lăsau părinţii să coborâm la joacă. De câte ori nu i-am cerut câte-un pahar cu apă vecinei de la parter, ca să nu „mă oprească-n casă”… şi cred că toţi am fost aşa.
Ei bine, pentru copiii din zilele noastre – dar nu doar pentru ei – există acum Bionect. Este un produs bun pentru oricine are o julitură, o zgârietură, o rană uşoară.
Bionect Cremă – specialist în cicatrizare estetică
Bionect Cremă este cremă cu 0,2% concentraţie de acid hialuronic, pentru tratarea rănilor uşoare, zgârieturilor, tăieturilor şi arsurilor de gradul I şi II. Se poate aplica pe orice tip de piele şi se foloseşte cu succes în cazul rănilor superficiale. Este produsul ideal pentru trusa de prim-ajutor a fiecăruia, susţinand procesul de vindecare, protejând împotriva deshidratării şi fiind indicat pentru vindecarea estetică a rănilor.
Crema Bionect, lansată de curând pe piaţă, este disponibilă în farmacii şi poate fi cumpărată fără prescripţie medicală. Produsul are un puternic efect de hidratare, susţine regenerarea completă şi formarea unui nou ţesut sănătos, limitează zona lezionată şi formează un film protector.
Bionect este disponibil pe piaţă şi în formula Silverspray, cu acid hialuronic şi argint coloidal.
Acidul hialuronic este o substanţă naturală, aflată în mod fiziologic la nivelul pielii, cunoscută pentru efectul său antioxidant şi hidratant. Atunci când se află în concentraţie mare, susține refacerea rapidă şi estetică a pielii, accelerând vindecarea. În plus, datorită stratului protector pe care îl realizează pe suprafaţa cutanată, acidul hialuronic protejează terminaţiile nervoase, în acest mod atenuând durerea apărută în urma leziunilor suferite.
Puteţi câştiga unul dintre cele trei seturi de produse [Cremă şi Silverspray] oferite de Bionect, dacă ne spuneţi o povestire amuzantă din copilărie – o amintire despre căzături, lovituri sau alte trăsnăi. Cele mai frumoase trei comentarii vor fi premiate. Concursul începe astăzi, 27 iunie, şi se termină în 4 iulie 2011 – dar fără artificii! -, la ora 15, iar marţi anunţ câştigătorii. Vă rog să lăsaţi o adresă de e-mail validă, altfel nu vă vom putea anunţa dacă aţi câştigat.
Şi dacă nu vreţi să povestiţi amintiri din copilărie, puteţi participa la concursul pe care Bionect îl organizează pe Facebook. Succes!
imi amintesc cum eram impreuna cu prietena mea cea mai buna la bunici din sat si il stropeam cu apa din seringa pe un baiat care se dadea cu bicicleta, probabil ca sa ne impresioneze. Insa la un moment dat apa l-a stropit in ochi si a cazut :| nu vreau sa-mi amintesc cum ii curgea sange din `nspe mii de rani, insa la momentul respectiv a fost haios, mai ales ca a urmat apoi fuga de parintii care doreau sa ne aplice o mica „corectie”. Ulterior, aceleiasi prietene i-am spart eu capul ca vroiam doar s-o invat sa se joace „Elastic”.
Dac-ar fi existat crema asta „pe vremea mea”, as fi scapat de un semn definitiv in genunchi. Iata intamplarea mea norocoasa, sper (ca sa castig premiul, desi atunci a fost un val de ghinioane).
Locuiam intr-un bloc cu vedere in curtea scolii si-mi uitasem echipamentul pentru sport. Imi facusem planul ca in pauza sa fug pana acasa, sa ma imbrac si cum pauza avea 10 minute, mi-ar fi ramas timp si sa beau apa. Asa ca ies in fuga pe poarta scolii si ma indrept vijelios inspre bloc, insa un coleg de clasa imi face vant pe o panta si aterizez cu genunchiul intr-o bucata de asfalt spart.
Sangele curgea siroaie, liftul nu urca din cauza unei pene de curent, asa ca ajunsa cu greu la etajul 7 al blocului, aud cum se suna de inceputul orei. Sora-mea nu deschidea usa de teama intunericului, dar s-a lasat induplecata dupa urletele si ragetele mele. In fata usii se facuse o balta de sange, iar eu plangeam ca vreau echipamentul sportiv.
In sfarsit, a deschis usa si s-a albit la fata cand m-a vazut sangerand. Mama era la serviciu, nu o puteam suna, asa ca am aplicat mot-a-mot expresia „a pune sare pe rana” (cu gandul ca voi opri sangerarea, pe o bezna ingrozitoare.
Nu s-a oprit sangerarea, asa ca cer spirt. Pffffffff! Plansete, suspine si teama de absenta nemotivata care intr-a V-a era cea mai mare pedeapsa!
M-am bandajat cu un tifon, m-am imbracat si am aparut schiopatand la mijlocul orei, iar profa mai avea putin si lesina, vazandu-mi rotula in toata splendoarea.
Ca si acum, nu existau cabinete medicale dotate, asa ca mi s-a pus un plasture si mi s-a dat invoire pe restul zilei!
Seara, mama s-a crucit cand a auzit de sare si spirt, dar m-a dus la o policlinica unde mi s-au propus copci. Cum? Sa ma coasa pe viu???? Nuuuuu, mai bine sa-mi ramana semn!
Semn in forma de semiluna am, dar sper ca medicina a avansat, iar genunchii fiului meu de 2 ani si jumatate sa nu ramana la fel ca ai parintilor lui.
Nu de alta, da’ cica nu poate participa la concursurile de frumusete! Eu datorita acestui semn nu am ajuns celebra!
Merci de rabdarea de a-l fi citit!:P
Merci si de compasiune!
:)) of mada
Aveam 5-6 ani,bunicii aveau casa langa padure(era in panta terenul unde exista padurea fiind un orasel de munte). Eram cu sora mea si o prietena , mersesem sa culegem flori din padure. Dupa ce am cules flori pentru mama(in fiecare zi mergeam in padure dupa flori si mama nu mai avea pahare sa puna florile culese de noi)trebuia sa coboram panta( care era plina de pietricele mici si foarte conturoase. Si m-am gandit eu sa anunt inainte de a cobora ca cea care va ajunge prima jos e cea mai buna pe ziua respectiva. Evident ca mi-am luat demaraj, am ajuns prima dar la buza dealului m-am impiedicat si mi-am julit tot corpul, sangele a busit prin toti porii. A inceput sa imi curga sange din nas(am nasul sensibil), ne-am panicat, acasa nu puteam merge asa plina de sange ca mama ne-ar fi certat. Am mers la Ozana(raul), am facut baie, mi-am curatat rochita de sange(iti inchipui ca mai mult am intins sangele ala pe rochita decat il curatasem). Ajungand acasa mama vazandu-mi picioarele si mainile toate julite i-a aplicat o bataie sora’mii ca nu a avut grija de mine(eu eram cea mai mica….deh alintata mamei). In 2 saptamani nu mai aveam nici un semn, fiind copil imediat s-au vindecat juliturile fara nici un unguent.Sor’mea tot timpul imi aminteste ca a luat bataie din cauza ca am fost impiedicata.
:)) de ale mele vanatai, cicatrici si urme nici nu are rost sa incep sa povestesc :))
imi amintesc o vara torida si ma jucam de-a prinsea cu prietena mea cea mai buna, eu trebuia sa o prind…si am fugit dupa ea, strada mea e in panta si langa borduri se strang balti care atunci cand se usuca sunt pline de nisip. si cum era o zi torida am alunecat cu expadrilele de am frecat pe jumate de metru tot nisipul cu genunchiul drept.
cand am reusit sa ma ridic aveam tot genunchiul o rana deschisa rosie si plina de nisip :(
cu chiu cu vai am ajuns acasa si imi amintesc ca tata-l meu incerca sa-mi curete rana de nisip in baie si ma ustura foarte tare si eu zbieram „fufa tata! fufa tata!” adica sufla tata :))inecata de lacrimi
ani dupa aceea cand ma zgariam tatal meu radea de mine:fufa tata, fufa tata! :))
acum ma gandesc cu haz cand imi vad genunghiul
Oh, doamne..
Deci eu si cazaturile si alte dracii eram cei mai buni prieteni cand eram mica.
Printre cele mai amuzante intamplari e urmatoarea:
Eram la tara, ma jucam pitulusu` cu verisorii mei si mi-a trecut mie prin cap sa ma ascund in spatele casei, pe gard cocotata ca pe bara, cu capul in jos la vecini :D. Stau ce stau si iar stau… imi amortisera picioarele :)) si nu stiu cum naiba am facut ca am alunecat si mi-a ramas glezna unui picior prinsa intre uluci :)) Si eu atarnand ca mielu`n piata.. Chin si patima, ca era gardu` inalt si n-ajungeam cu mainile sa ma sprijin sa ma ridic.. in final mi-am prins ambele glezne ca sa am putere sa ma ridic si cand am reusit, taman ce am auzit: „uite-o pe Suzana!”. Deci epic fail. All that for nothing.
Si tot in acelasi gard, cand il saream vitejeste, am ramas agatata in gluga de la geaca :)) Dar atunci am ridicat mainile si am alunecat usor din ea :))
Am cazut din tei, era sa cad de pe casa, mi-am spart nasul pe gheata ca bolovanu`, mi-am spart buza de jos cu coada de la topor… :-j am avut o viata palpitanta!
Despre toate căzăturile și juliturile mele n-as avea timp sa povestesc. Doar câteva mi-au lăsat semne printre care unul în barbie. Alergam cu fina mea, cu 2 ani mai mica decât mine. Ca de obicei făceam întrecere. Eu am găsit o scurtătura bineînțeles printr-o gradina. Uitându-ma în spate sa-mi vad competiția m-am împiedicat și am căzut peste o tufa de trandafiri. Am avut noroc pentru ca doar 3 spini m-au atins: 2 în picior și unul în barbie. Si mai norocoasa am fost ca semnul din barbie nu este atât de vizibil iar cele 2 din picioare nu se mai vad deloc.
Cea mai stupida si amuzanta cazatura a mea a fost de pe tobogan.
Aveam 7 ani si am iesit in parc cu mama, totul bine si frumos pana vine un alt kid tot de varsta mea. Imi spune baietelu ca hai sa ne dam in picioare pe tobogan, eu „OK, de ce nu?”.
Dupa doua incercari reusite…. ma mai urc o data sus…ma asez si incearca sa te dai… problema e ca aveam talpi de cauciuc si toboganu era din plastic, tot nisipul de pe talpi s-a dus la incercarile anterioare si sa vezi ce tumba frumoasa am tras, am aterizat fix in bolovanul de la capatul toboganului… julit: fata, gat si umar :) semne nu mai am… crema de galbenele a ajutat cu asta
pe ideea „daca ma duc sus ma opreste” am facut stat 2 saptamani inchisa-n casa. dupa cateva ore de alrgatura in jurul blocului transpiram destul de mult. mama ma chema in casa, ma schimba si, daca nu era tarziu, ma lasa inapoi. intr-o seara m-am gandit ca n-are sens sa mai urc pana la 3 si sa pierd toata distractia…mai bine o rog pe prietena mea sa ma sterga cu batistuta. era frig. am racit, evident.
legat de julituri si alte minuni…eram in clasa a 6-a la bunica. ea apreta fete de masa. m-am gandit sa o ajut la calcat batistele. toate bune si frumoase pana am ridicat fierul (destul de vechi) care avea manerul prins in 2 cuie, nu foarte stabil. fierul s-a rasucit in jurul manerului si m-am ales cu 2 saptamani de vacanta dureroasa si cu un semn inca usor vizibil. ah, unii colegi credeau ca mi-am taiat venele cand am venit cu incheietua bandajata.
http://calliope22.info/2011/07/la-furat-de-visine/