Cu părinţii de mână

Dacă la vederea acestei imagini şi voi vă amintiţi de copilărie, înseamnă că aţi avut nişte părinţi foarte faini, care v-au iubit – şi, după caz, vă iubesc şi acum. Nu vreau să răsucesc cuţitul în vreo rană, am vrut doar să vă arăt poza asta pe care am făcut-o în urmă cu o săptămână şi-un pic în cetatea Alba-Iulia.

Copilul ăla nu ştie că o să crească în curând, nu are nici o grijă, nici o problemă în afară, poate, de numărul jucăriilor. Ce frumos!

P.S.: Iar dacă voi nu aţi avut parte de astfel de plimbări cu părinţii, nu-i nimic, puteţi să vă ridicaţi voi copiii în timp ce-i ţineţi de mânuţe. Eu încă îmi mai amintesc că de fiecare dată când ieşeam la plimbare cu ai mei, aşa traversam toate străzile, în aer, ţinută de părinţi.

Dacă ai găsit o greșeală de redactare, mi-o poți semnala selectând textul cu pricina și apăsând Ctrl+Enter. Mulțumesc!

4 thoughts on “Cu părinţii de mână”

  1. „Copilul ăla nu ştie că o să crească în curând, nu are nici o grijă, nici o problemă în afară, poate, de numărul jucăriilor. Ce frumos!” – foarte-foarte frumos.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.