„E” de la experimente

Am vrut să scriu despre extenuare, dar nici mie nu-mi place să citesc lamentările altora pe bloguri, aşa că nu-i treaba voastră că eu n-am mai dormit de multe zile Denisa style, „adică mă culc şi dorm până când mă trezesc”. Aşa că o să vorbim despre experimente.

Bineînţeles că primul care-mi vine în minte este experimentul făcut organizat provocat de Grolsch, în care mai mulţi cetăţeni au fost invitaţi la hotelul fără timp, un loc în care nu pătrundea lumina zilei. Scopul experimentului a fost să vadă cum este influenţată creativitatea atunci când timpul nu mai e o problemă. Când nu ai nici un ceas sau telefon în jurul tău, când nu poţi vedea dacă afară e zi sau noapte, când nu te interesează nici un deadline, nu te stresează şeful, nu trebuie să pleci nicăieri, mintea începe să o ia razna – şi nu neapărat în sensul negativ.

Experimentul propus de Grolsch a fost documentat, filmat, analizat şi urmează să vedem un documentar pe Discovery Channel despre hotelul aflat în afara timpului, prima la stânga. :) Eu, una, de-abia aştept, pentru că printre persoanele invitate să se cazeze s-a numărat Cristian Lupşa, un om a cărui scriitură o admir. Cum s-a văzut experimentul prin ochii Ioanei Blaj puteţi citi la Cristina Bazavan [femeia asta are o mică mină de aur pe blogul ei!]

Tot un experiment, dar mai mic şi fără bere, fac şi eu cu Alfabetul. Sunt de-abia la cel de-al cincilea articol şi aproape că îl simt ca pe o corvoadă; blogul este locul unde vin să defulez de obicei, iar acum simt în fiecare zi povara pe care singură mi-am creat-o. Nu e uşor, cu trei zile de muncă, şcoală de şoferi şi treburile din gospodărie, să te apuci să scrii în fiecare seară măcar un articol; dar nu e nici greu.

Am început experimentul ăsta pentru că sper că în curând o să fiu liberă – spuneam în articolul de aici că nu mai vreau să fiu constrânsă, nu mai vreau să merg la redacţie cât timp îmi pot face treaba de oriunde – şi voiam să văd dacă mi se potriveşte libertatea asta. Până acum, e bine; dacă am reuşit să le fac pe toate fără să clachez, încă stau bine, iar după ce n-o să mai trebuiască să fiu prezentă fizic în redacţie, cred, de fapt sper că o să fie şi mai bine. 

Dintotdeauna mi-am dorit să fac experimente pe blog, dar de fiecare dată am găsit câte o scuză: lipsă de timp, probleme logistice etc. Ăsta e primul experiment aşa cum mi l-am dorit şi până acum decurge bine. Pentru următorul, puteţi să veniţi cu sugestii, că nu mă supăr. M-am gândit şi la un „FAZAN”, în care voi îmi spuneţi un cuvânt şi eu scriu un articol pornind de la el – şi „dansând” în jurul lui, evident. M-am gândit că ar fi interesant să documentez o săptămână sau o lună de abstinenţă – cum ar fi să nu mai mănânc DELOC ciocolată timp de o lună? Dar să nu mai beau nici un strop cafea? Ar fi frustrant pentru mine, dar poate că mi-ar ieşi nişte articole faine.

În final, vă dau un sfat: să nu vă fie frică să experimentaţi. Eu sigur n-o să mai amân nici o idee creaţă şi prima va fi să îmi fac treaba la ştrandul de la Geoagiu Băi, în prima săptămână după „desprinderea” oficială de redacţie. În loc să stau închisă într-o încăpere încinsă, voi soarbe un frappe şi, din când în când, mă voi răcori într-una dintre piscine. De-abia aştept şi promit s-o documentez pe blog!

Ne vedem mâine, cu „vitamina” F. Nici nu ştiu dacă există o vitamină F, dar dacă nu există, o inventez eu.