Socoteala de-acasă nu se potriveşte niciodată cu cea din târg

Am fost ieri la Deva, ca să-mi ridic ochelarii cei noi şi frumoşi şi mai-ieftini-decât-ai-lui-Sebi. Şi dacă tot primisem de la primărie un comunicat prin care se anunţa Ziua porţilor deschise la noua piaţă agroalimentară din Deva, am trecut şi pe-acolo, să „dăm o geană”, să constatăm ce era de constatat şi să facem poze.

Ce-am constatat a fost că piaţa e tot în stradă, la fel cum era şi în primăvară [nici nu mai ţin minte de când ţăranii şi cei care vând în piaţă au fost, pur şi simplu, scoşi în stradă!], iar hala nouă şi modernă mai are cel puţin două săptămâni până la inaugurare. Dar campania nu mai poate să aştepte, candidaţii galben-albaştri trebuie votaţi degrabă, aşa că s-au găsit tot felul de motive pentru a atrage voturile pulimii – mă scuzaţi, prostimii.

Am scris despre asta şi pe Oraşul Deva. Nu mai insist pe subiect, că mi-e silă.

În altă ordine de idei, zilele trecute am lipsit de pe blog şi chiar de-acasă pentru că am avut nişte probleme de ordin medical şi-am făcut o mai lungă vizită forţată la Spitalul din Hunedoara. Nu am încă puterea să explic ce şi cum şi nu ştiu dacă o voi avea vreodată. Nici blogul nu mai e ce-a fost. Dacă un cretin m-a determinat să şterg peste 300 de oameni din lista de messenger, e foarte probabil să mă lovesc de alte „specimene” care să-şi dea cu părerea despre viaţa mea. Aşa încât cei care au vrut cu adevărat să ştie ce mai fac m-au sunat sau măcar m-au interpelat pe messenger – deci au fost alături de mine. Ceilalţi rămân cu articolele de pe blog [nu că asta n-ar însemna nimic, să nu mă înţelegeţi greşit! Şi aici sunt tot eu, e tot o parte din mine – una destul de importantă, aş putea spune]. Detaliile personale rămân, totuşi, personale. :)

Până data viitoare, numa’ bine!