Viața fără gust

Acum câțiva ani, la sfatul unui prieten, m-am lăsat de băut Pepsi. Beam și câte o sticlă badoacă de 2,5 litri pe zi, eram atât de dependentă, încât mă gândeam la Pepsi ca la țigări: dacă rămân fără, ce mă fac, eu ce beau?

Din fericire, am avut voință și nu am mai băut Pepsi deloc, o vreme. Apoi am mai băut câte un pahar, din când în când. Cred că am mai scris asta pe blog: am perioade când nu pot să beau decât Pepsi – dacă nu este Pepsi, mai bine beau apă decât să beau Cola – și viceversa. Ani la rândul, am mai gustat din când în când câte un Pepsi, ca în ultima perioadă să „trec” pe Coca-Cola. Acum n-aș bea Pepsi nici să mă tai. :) 

Încet, încet, Coca-Cola s-a insinuat în viața mea. De unde nu mai eram băutoare de colă, dintr-o dată m-am trezit că la orice ieșire în oraș, dacă nu era rost de băut alcool, comandam o cola. Niște paste cu sos alb și o cola. Un hamburger şi o cola. O pizza şi o cola rece. Cum, nu aveți cola rece? Pfff, atunci o apă. Și azi așa, mâine așa, pac, m-am trezit că-mi cumpăr câte o sticlă de Coca-Cola la 1l pentru acasă, „ca să aibă Sebi, că el mai bea dimineața”. Siigur că da.

Am redevenit dependentă.

Și asta nu era bine. Acum, când am scăpat de dependența de tutun și singurele „bube” care mi-au rămas sunt cofeina din cafea și ciocolata, să redevin dependentă de cola, ca în vremurile când mă culcam cu sticla lângă mine? Nici vorbă!

Așa că m-am lăsat, din nou. Nu există masă la sfârșitul căreia să nu exclam: „Ce-ar merge o cola acu’!”, nu există să trec pe lângă sandwicheriile din oraș, când merg la plimbare, și să nu mă gândesc la un sandwich grețos spălat de o cola rece.

Mi-am cumpărat până și jeleuri cu gust de cola, ca să mai simt plăcerea acelui gust blestemat. La început a fost greu, dar încetul cu încetul, încep să mă obișnuiesc cu ideea că nu-mi face bine și că, la fel ca și cu țigările, o să ajung să nu mai pun niciodată gura pe băutura aia.

Nu spun că e rea. Știți și voi cât zahăr este într-o sticluță de cola, de fapt, în orice sticluță de băutură îndulcită este foarte mult zahăr. Zahărul în exces nu face bine la nimic. Coca-Cola e bună, e ideală rece, după o masă copioasă. Știu, pentru că și eu am băut hectolitri de cola după tone de mâncăruri delicioase.

Pur și simplu, vine o vreme când te decizi să spui „stop” unor obiceiuri nesănătoase.  Nu trebuie să îți spună cineva când să faci asta, nu trebuie să începi de luni sau de la întâi, vei face acest pas atunci când organismul tău ți-o va cere. Și nu te vei uita urât la reclamele de Crăciun ale Coca-Cola. Fac deja parte din tradiția noastră, când auzim „Vin sărbătorile vin sărbătorile vin”  de la Coca-Cola și „De Crăciun fii mai bun fii mai nu-ştiu-cum” de la Tuborg Christmas Brew, ştii că vine Moşu’.

Şi-atunci ce e cu titlul „Viaţa fără gust”? Unul dintre sloganurile Coca-Cola a fost „Viaţa are gust”, au avut chiar şi o melodie cântată de Holograf. Viaţa fără cola nu e o viaţă fără gust, dar în primele săptămâni să ştiţi că aşa pare. Nimic nu „merge” fără o cola. And it sucks.

Foto: Coca-Cola, de la Shutterstock

9 thoughts on “Viața fără gust”

  1. si eu simt nevoia de un suc acidulat din cand in cand. Dar imi cumpar portocale si le storc si imi trece pofta. poti sa incerci, stiu ca nu e acelasi lucru, dar e ceva

  2. Ceea ce faci nu este chiar bine. Atunci cind iti interzici ceva fara sa controlezi de ce vrei acel ceva, nu e bine. Sint carti scrise de Lise-Bourbeau – traduse in romana – care te pot ajuta sa iti intelegi corpul mai bine.
    Si eu am fost mare iubitoare de Cola, Pepsi, bauturi din astea. Greu a fost cind am decis sa nu mai beau. Si nu mi-a placut. Citeste, informeaza-te si afla despre corp si apoi ia niste decizii asa radicale.

    1. Păi e clar că e dependenţa de zahărul din Cola. Ce altceva ar putea corpul meu să-şi dorească din băuturile carbogazoase? :) „Acidul” îl primeşte în apa minerală, deci nu are de ce să se „plângă”.

  3. Sa nu-i pui cuburi-gheatza,
    prea mult il dilueaza
    ii poti adauga doar menta creatza
    Ca proaspata mai bine- l mentoleaza
    si-l tii dormind la rece, aroma lui e treaza

    Daca frivola-cola te-nghesuie s-o iei
    Toarn-o putin in ceai , acid putin sa bei.

    Dar nu mi-ai spus de-ti place,
    Exoticul din ceai ?

    Gandeste-te la ces sorbind din pai,

    Macai.

  4. Nu-I doar zaharul, Denisa. Si eu am avut perioade maaari de abstinenta, apoi binge, apoi abstinenta, apoi binge. Acum imi allow cate o doza every now and then, si in casa o sticla pe weekend, fiindca devenise mezina dependenta de ea. In cazul meu, cred ca am addiction in my genes, si chestia de mai jos nu ajuta nici ea:

    „3. Cocaine-free coca leaf extract: Originally Coca cola used varying amount of cocaine in its formula. Although cocaine was banned as an ingredient in 1929, still Coca cola imports 100 metric tonnes of cola leaves via Stephan Company each year. Although the spent leaves (after extracting the cocaine content) are used in Coca cola, but still a very little amount of cocaine, may be at a molecular level, may be present in the formula causing stimulating effects” (http://www.webanswers.com/food-drink/drinks/why-is-coca-cola-so-addictive-4d57f6)

    http://snopes.com/cokelore/cocaine.asp

    http://www.livescience.com/41975-does-coca-cola-contain-cocaine.html

  5. Si eu beam pana acum cativa ani bauturi racoritoare ca pe apa. Pana intr-o zi cand am spus stop. Viata mea trebuie sa se schimbe. De atunci n-am mai pus o picatura de carbogazoasa colorata in gura. Poate doar apa minerala din cand in cand. Si aceea cu masura.

Dă-i un răspuns lui Denisa Bârgău Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.