Mă fascinează băile. Nu Băile Govora, nu băile de mulţime, ci încăperile alea pe care le-avem cu toţii în apartamente sau case. Îmi place să studiez felul în care sunt „decorate”, aranjate, mobilate – dacă e cazul.
Când merg în vizită la cineva, invariabil, voi folosi baia. Dacă nu am văzut baia unui apartament, nu am văzut nimic, e ca şi cum nu aş fi fost deloc în casa respectivă. La fel fac şi atunci când merg în baruri, deşi de cele mai multe ori ies dezamăgită din „încăperea în care intră o singură persoană”.
Ce naiba fac eu acolo şi de ce îmi place să stau în baie?
Nu îmi place să stau în baie. Îmi place să văd o baie, mă holbez la [toate] obiectele din ea, dacă fac şi ceea ce se face într-o baie, citesc etichetele produselor, mai aflu ce-i nou, pentru ce-i bună crema nu-ştiu-care sau de ce balsamul x e mai bun decât al meu etc. Nu, nu-i nevoie să vă ascundeţi lucrurile din baie data viitoare când vin în vizită. Tot ce fac este să mă uit. Să privesc. Nu fur, nu folosesc nimic. Doar privesc.
Nu-mi plac băile murdare şi dacă văd o baie cu – să zicem – o chiuvetă mizerabilă sau cu un vas de toaletă care n-a fost curăţat demult, tind să desconsider proprietarul [persoana care ar trebui s-o cureţe]. Întotdeauna am considerat-o pe mama puţin „deplasată” din cauza obsesiei ei pentru curăţenie – totul trebuie să fie tot timpul curat, iar toate lucrurile la locul lor. Eu mă simt cumva „în elementul meu” şi în curăţenia impecabilă făcută de mama, dar şi în haosul meu [aparent]. Spun „aparent” pentru că, înainte de a se muta Sebi la mine, doar eu umblam cu lucrurile mele şi ştiam întotdeauna unde era fiecare, chiar dacă era îngropat sub un morman de haine sau un munte de hârtii. Acum, lucrurile s-au schimbat. Suntem doi şi cred că suntem la fel de dezordonaţi. Dacă eu fac curat, el nu-şi mai găseşte nimic. Dacă el face curat… dar asta nu s-a întâmplat decât o singură dată. Mai bine aşa! :P
Ziceam de mama şi de obsesia ei pentru ordine şi curăţenie. O criticam, dar se pare că am moştenit-o. E un paradox? Cum pot spune că sunt împrăştiată, dar îmi place să fie ordine? Păi, nu ştiu nici eu. Îmi place să fac curat, dar nu reuşesc niciodată să păstrez „ordinea”. Am mult prea multe lucruri, sute de obiecte inutile de care nu reuşesc să mă despart. Şi atunci e normal ca un set de cutii din metal, care şi-ar găsi locul mai degrabă în bucătărie, să nu stea prea bine lângă încărcătorul de laptop sau chiar lângă laptop. Dar, din raţiuni de spaţiu, trebuie să se „înţeleagă”. Uneori mă înnebuneşte faptul că am prea multe lucruri şi mai arunc din ele. Sau le rearanjez. Dar nu fac decât să mă învârt în jurul cozii.
Of, am deviat de la subiect. Deci băile. Îmi plac băile.
Aşa.
Apartamentul meu are două băi, iar cea mică este baia noastră, a „copiilor”. :P Baia mare, cu vană [apropo, toată lumea îi zice „cadă”? De când mă ştiu, „cada” de baie a fost „vană”, dar constat că numai eu îi zic aşa…] sexoasă, din material care se zgârie, este a părinţilor mei. De când ne-am mutat în apartamentul ăsta, adică de vreo opt ani, cred că am făcut, în total, baie de vreo 15-20 de ori. Îmi place baia mea, cu duşul înghesuit, chiuveta mică şi raftul cu zeci de produse cosmetice mai mult decât baia alor mei, unde dacă faci baie, trebuie să laşi totul „cum ai găsit”. Aşa că m-am obişnuit – şi prefer – să fac doar duşuri.
Până acum vreo doi ani, îmi plăcea atât de mult, încât stăteam acolo cu agenda pe genunchi şi îmi rezolvam tot felul de „probleme”, mai scriam o însemnare tip jurnal [offline blogging?], mai nişte calcule, ce mai, era ca un birou unde nu mă deranja nimeni. Ăsta e genul de amănunt pe care în mod normal nu l-aş fi scris pe blog. Dar mi-am promis să nu mă mai cenzurez.
Paradoxal – sau nu?, oricât de mult mi-ar plăcea să „studiez” băile altora, până la urmă tot a mea e cea mai faină. Nu e mare, nu e frumoasă, da’ e a mea. Şi când sunt plecată zile întregi de-acasă, cel mai dor mi-e de baie, apoi de pat, calculator şi aşa mai departe. [Nu săriţi, că Sebi e tot timpul cu mine, de el nu are cum să-mi fie dor]. Pentru că nicăieri nu-i mai bine ca acasă şi nici o baie nu-i ca a mea!
Eu am furat de câteva ori de prin băi câte un puf de parfum. Aşa am descoperit Miracle de Lancome. Mare minune că mi-a venit să mărturisesc. Mai bine merg la culcare până nu fac şi alte pagube virtuale.
Si io zic tot „vana”, chestia e ca nu prea intelege nimeni la ce ma refer si tre sa explic de fiecare data (chestia e ca nici „cada” nu-mi vine pe moment :D )
Uite, mie mi-a placut la nebunie tot ce ai scris azi :D plus ca pot spune ca m-am regasit [aproape] in totalitate in articolul asta.
Si pe mine ma fascineaza baile, imi place sa imi tin baia curata si in general sa fie curat la mine in casa. Mai am si eu un fix cu motivele marine in baie. perdeluta de dus cu delfini, aplica cu delfini, covorase de baie cu delfini, savoniera cu scoici si alte animalute marine, saculeti cu nisip, stelute de mare, scoici… si cred ca par deja obsedata :))
Nu imi place activitatea de a face curat, cand transpir, ma murdaresc, dar nu pot sa nu ma apuc de curatenie pentru ca pur si simplu nu pot trai in mizerie.
Vreau sa locuiesc intr-un mediu comfortabil, placut. Vreau sa miroasa frumos la mine in casa.
HA! baia baieteilor de la gratar, aia de dupa beci nu ai cum s-o vizitezi! :) e doaaaaar a baieteilor
vezi ce se poete intampla daca ai intentii rele?! :)
mi-a placut articolul tau. de curand mi-am renovat si eu baia si acum ma simt acasa si mai ca acasa… :)
brontozaurel, eu m-am regasit si in ce ai scris tu, si eu am scioci peste tot. :)
nebuloasa, eu am problema asta cu chiuveta…. :) am fost crescuta cu „ghiveta”. haios, nu?
amalia, te invit la mine fara frica. :)
si mie imi place sa vad ce produse mai folosesc oamenii cand ma duc la altii la baie, nu le ating/miros/incerc dar numai sa vad ce marci au.
cam sufar dupa vana pentru ca de cand m`am mutat cu prietenul meu am numai cabina de dus in baie. e mai rapid si economic dar mi`e dor cateodata sa stau in vana in spuma.
:)))) Hai ca mi-a placut articolu’ asta. Si eu care credeam ca doar eu studiez indeaproape baile altora. Si chestia cu dorul baii mele mi se potriveste la tzanc. Cred ca e chestia care imi lipseste cel mai tare cand sunt plecata. WC-ul meu cu capacul meu intotdeauna curat (mda, mi se intampla destul de des in ultimul, din pacate, timp sa gasesc capacul murdar in baia de la serviciu si nu numai… :( dar sa nu mai spuneti la nimeni :p ) si mai ales vana mea in care fac bai de doua-trei ore pana ma incretesc ca o pruna. Si… marturisesc si ca am incercat cateva parfumuri gasite prin baile prietenilor. Dar ei nu se supara. :p
super tare!!! (pat &stan)… ;)
de restu…. PROGRES SOROOOOOOOOOO !
dubios dubios , cum sa stai in baia omului si sa te holbezi la ce are? daca are o pereche de chiloti de 6 zile nespalati ? tu ce zici ?
la mine te sperii ce am in sertare in baie, d’alea de par..cu kilu!
:)))) interesant obicei…
hah, si eu ii zic vana, si cel mai greu mi-a fost acum cativa ani, and amenajau ai mei casa si cand am fost invariabil carata cu ei la toate magazinele de amenajari interioari si cum ceream invariabil sa ne arate „vana” se uitau toti vanzatorii la mine ca la felul 14…eu de cand am cautat mii de modele de faiainta nu mai am obsesii cu baile, da in schimb am cu produsele cosmetice din ele, fie ele parfumuri sau altceva…;;)
si baietelul meu are o atractie pt bai…cam de la 3 ani (acum are 5),daca merge intr-o casa si nu apuca sa viziteze baia, degeaba a trecut pe acolo…
Mă bucur să constat că nu sunt singură. :D
:)))…bun articolul … e bine ca nu esti obsedata de bucatariile oamenilor ..parca te vedeam cautand prin frigidere .,..sa te intrebi de ce maggi(am scris bine ? nu cred :)) e mai bun ca knor:)))
ptr cuvantul vana …sa banuiesc ca este cada?
Presupun ca toata lumea , atunci cand merge undeva , se uita prin jur sa vada ce are omu, cat de curat e, etc. Eu ma uit de obicei, in camera unde stau (la cineva, daca este praf. Apoi, baia. Si de ce ne place noua in baie ? Pentru ca ar trebui sa fie cel mai curat loc din casa. Cel mai curat, igienic, frumos mirositor, etc. Curioziatea pentru etichete si produse, tip de hartie igienica, aranjamente, lumina, etc, iti ridica moralul (cel putin mie) si m-a facut de multe ori sa-mi chimb hartia igienica, sa mai decorez :X.
Ce obsesii/obiceiuri mai ai Denisa?
Am vazut ca in multe din baile modeste din Italia nu prea se mai foloseste faianta pentru a decora peretii. Tot mai multi folosesc stuccco venetiano lacuit cu ceara specialac… este o tencuiala decorativa de mare efect, mie mi-a placut mult … da un aer elegant si aristocrat oricarei incaperi, puteti sa cautati si pe Google si o sa va convigeti.
he he mie îmi place să le construiesc sau să le renovez :))