Lună de lună, femeile se confruntă, încă din pubertate, cu menstruația, care vine la pachet cu disconfort și crampe, dureri. Durerile menstruale sunt adesea suportabile și trec relativ rapid, însă ce se întâmplă când durerea e severă și ajunge să afecteze viața de zi cu zi, fiind însoțită și de alte simptome?
Lună de lună, femeile se confruntă, încă din pubertate, cu menstruația, care vine la pachet cu disconfort și crampe, dureri. Durerile menstruale sunt adesea suportabile și trec relativ rapid, însă ce se întâmplă când durerea e severă și ajunge să afecteze viața de zi cu zi, fiind însoțită și de alte simptome?
Endometrioza nu este o „menstruație ceva mai dureroasă”, e o afecțiune cu o complexitate mare, a cărei diagnosticare poate dura și 7-10 ani. Înțelegerea legăturii profunde dintre endometrioză și ciclul menstrual, simptomelor și diferențierii între un proces fiziologic normal și a problemei de sănătate care necesită atenție medicală imediată devine esențială pentru o șansă la o viață normală.
Ce este endometrioza, cum recunoști simptomele și care sunt stadiile sale?
Endometrioza este o afecțiune medicală comună, cronică, în care un țesut asemănător celui din mucoasa uterină se dezvoltă în alte părți ale corpului. Când ajunge în faze avansate de dezvoltare, țesutul poate cauza dureri, disconfort, având impact major asupra ciclului menstrual.
Țesuturile specifice endometriozei vor apărea în spatele uterului, la nivelul miometrului, ovarelor, trompelor uterine, peritoneului. În cazuri rare, țesutul caracteristic endometriozei este depistat și la nivelul rectului, vezicii urinare, intestinelor, diafragmei, vaginului, plămânilor.
1 din 10 femei aflate la vârsta reproductivă suferă de această boală, cu diagnosticare după vârsta de 20-30 de ani.
Simptomatologia endometriozei este una complexă. Cel mai comun simptom este durerea pelvină, care poate fi intensă sau moderată. Pe lângă durere se adaugă și:
- crampe menstruale mai dureroase ca de obicei, durerile încep cu câteva zile înainte de menstruație și persistă și după, durerea persistă 1-2 zile;
- dureri abdominale sau de spate în timpul menstruației sau între menstruații;
- menoragie, sângerări abundente în timpul menstruației sau între menstruații, când apar sângerări ușoare;
- dureri în timpul actelor sexuale;
- infertilitate;
- dureri în timpul urinării sau defecării;
- probleme digestive, diaree, constipație, balonare;
- dureri la ovulație, la jumătatea ciclului.
Simptomele endometriozei se agravează înainte sau în timpul menstruației din cauza inflamației generate de schimbările hormonale. În anumite cazuri, simptomatologia este absentă, pacientele nu știu că suferă de endometrioză până când nu încearcă să conceapă un copil pe cale naturală și nu reușesc.
În literatura de specialitate au fost identificate patru stadii ale endometriozei:
- stadiul I – apar leziuni puține, acestea sunt superficiale de regulă, nu foarte mari;
- stadiul II – leziunile se înmulțesc și devin mai adânci;
- stadiul III – leziunile adânci sunt numeroase, apar și chisturi mici pe ovare, aderențe fine;
- stadiul IV – leziunile adânci se înmulțesc și mai mult, chisturile devin mai mari pe ovare, aderențele sunt dense și se înmulțesc și ele.
Asadar, endometrioza este superficială, cu afectarea peritoneului, ovariană, chisturi pe ovare, profundă, cu invadarea spațiului retroperitoneal sau organelor interne, de la rect și vagin, la uter sau ureter, intestine, vezică.
Legătura dintre endometrioză și ciclul menstrual
Sub influența estrogenului și progesteronului, endometrul se îngroșă în mod natural pentru a pregăti țesutul respectiv pentru o sarcină. Dacă sarcina nu apare, endometrul e eliminat prin vagin (la menstruație).
Legătura dintre endometrioză și ciclul menstrual este una de codependență. Țesutul extrauterin va răspunde la aceiași hormoni la care răspunde și mucoasa uterină. În timpul menstruațiilor apare sângerarea țesuturilor tipice endometriozei, însă sângele nu e eliminat, rămâne captiv în cavitatea abdominală.
Sângerările interne duc la inflamații cronice locale și la formarea de cicatrici/aderențe. Practic sunt iritate organele din vecinătatea lor, ajungându-se până la inflamații severe, cicatrizare rapidă și țesuturi care „lipesc” organele între ele.
Estrogenul e cel care alimentează creșterea leziunilor, leziuni care produc propriul estrogen cu ajutorul enzimei aromatază.
Să vedem în continuare ce se întâmplă în fiecare fază a ciclului menstrual:
În faza foliculară nivelul de estrogen crește, leziunile se inflamează ușor și cresc în volum. Îngroșarea endometrului cauzată de nivelul prea mare de estrogen și prea scăzut de progesteron contribuie la inflamație.
La ovulație apar dureri mari din cauza chisturilor de pe ovare. Ovarele sunt stimulate excesiv odată ce estrogenul începe să fie tot mai mult în corp, de la leziunile active, de unde și eliberarea întârziată sau inconsistentă a ovulelor. Inflamația afectează și calitatea ovulelor care ajung să fie eliberate.
În faza luteală progesteronul se încearcă contracararea estrogenului, doar că la pacientele cu endometrioză apare rezistență la progesteron. Mucoasa endometrială nu e suficient de matură, influențând în mod negativ fertilitatea feminină.
Cu toate că endometrioza nu va cauza întotdeauna sângerări abundente, înainte și după menstruație apar sângerări maronii, ciclurile devin mai scurte, de 27 de zile, de unde și expunerile mai frecvente la inflamația tipică menstruației.
Poate fi vorba foarte bine și despre o legătură de amplificare între endometrioză și ciclu menstrual: ciclul menstrual e combustibilul, hormonii și sângerarea, în vreme ce endometrioza transformă procesul natural într-un asediu asupra organismului.
Cauzele endometriozei, factorii de risc și complicațiile posibile
Medicii și oamenii de știință nu au reușit să identifice în mod clar cauzele endometriozei. După unele teorii menstruația retrogradă, afecțiuni ale sistemului imunitar, probleme hormonale ar putea contribui la apariția endometriozei. Nu este exclus nici factorul genetic.
Menstruația retrogradă poate fi o cauză probabilă în multe scenarii clinice. Sângele menstrual circulă înapoi în trompele uterine în cavitatea pelvină. Femeile au oricum un anumit grad de menstruație retrogradă, însă în cazul celor cu endometrioză sistemul imunitar nu poate curăța celulele, iar acestea se dezvoltă în continuare.
Factorii de risc ai endometriozei au fost analizați și ei și sunt la baza teoriilor despre cauzele afecțiunii:
- istoric familial medical în care există un diagnostic clar de endometrioză;
- cicluri menstruale scurte, mai puțin de 27 de zile între menstruații;
- menstruații prelungite, cu sângerări abundente, mai lungi de opt zile;
- lipsa unor sarcini în trecut.
O endometrioză nediagnosticată la timp poate determina o serie de complicații care pot afecta viața de zi cu zi a pacientelor. Printre acestea se numără și: dureri cronice, infertilitate, probleme cu vezica și intestinele, rectul, sânge în urină, materii fecale, dureri intense la folosirea toaletei, respirație îngreunată, dureri în piept, probleme cu diafragma, plămânii. Endometrioza este de altfel principala cauză a infertilității.
Diagnosticarea endometriozei și tratamente
Diagnosticarea endometriozei va începe cu o observare a simptomelor prezentate și descrise și cu un examen clinic. Ginecologul va verifica istoricul medical al pacientei, va realiza un examen pelvian și la nevoie vor fi recomandate ultrasunete sau un RMN.
Doar o laparoscopie poate oferi detalii despre țesuturi, se vor face și biopsii la nevoie pentru analiza de laborator a țesuturilor cu probleme. În timpul acestor proceduri complexe, chirurgul va încerca să elimine țesuturile suspecte de endometrioză. Uneori operația de eliminare a țesuturilor aflate în zone mai dificile va fi una la care vor participa și chirurgi colorectali și urologi.
În funcție de severitatea endometriozei și simptomatologiei, de planurile legate de sarcinile viitoare, de vârstă se vor stabili și tratamentele. În general sunt două variante de tratamente pentru endometrioză:
- Medicamente – pentru managementul simptomelor, cele mai folosite vor fi antiinflamatoarele nesteroidiene, alături de terapiile hormonale. Astfel de medicamente nu sunt recomandate în sarcină sau dacă pacientele încearcă să aibă un copil pe cale naturală;
- Intervenție chirurgicală – operații laparoscopice, histerectomii.
Vestea bună este că endometrioza poate să dispară și de la sine, mai ales după menopauză, când scade nivelul de estrogen din corp. Lăsată netratată însă pentru mult timp, endometrioza va duce la formarea chisturilor, aderențelor, cicatricilor în cele mai neașteptate zone din interiorul corpului uman. De aceea vizitele la ginecolog și testarea devin obligatorii dacă există suspiciunea de endometrioză.