Ne-ar strica cinci miliarde de dolari?

Cu 5,2 miliarde de dolari am putea construi câţiva kilometri buni de autostradă, am putea dota mai multe spitale şi şcoli, am putea repara nişte drumuri, am putea face multe. Deci nu ne-ar strica banii ăştia. Numai că nu-i avem şi ne tot dăm cu fundul de pământ că nu-i vrem…

78 la sută dintre beneficiile proiectului Roşia Montană vor rămâne în România. Odată cu demararea exploatării aurifere din Apuseni, economia naţională va încasa 5,2 miliarde de dolari. Veniturile cumulate din taxe şi impozite se ridică la nivelul de 2,3 miliarde de dolari, în timp ce încasările pentru furnizori şi angajaţii români vor aduce 2,9 miliarde de dolari.

Un nou raport de cercetare al World Gold Council prezintă în detaliu beneficiile pe care mineritul le-a adus în 28 dintre ţările lumii. Cifrele indică un aport considerabil la bugetele de stat, mineritul fiind o activitate economică ce asigură dezvoltare pe termen lung. Analiza celor 28 de ţări include şi o ţară europeană, Finlanda, recunoscută pentru performanţa sa în industria minieră. Spre exemplu, mina Kittilä este o dovadă a practicării mineritului responsabil, care se îmbină cu succes cu turismul din zonă. 

În apropiere de mină a fost inaugurată o staţiune turistică, vizitată de pasionaţii de ski. Uzina, ca de altfel întreaga exploatare, se află în mijlocul unei păduri. La Kittilä, renii pasc în voie şi beau apă din iazurile de decantare, semn că mineritul făcut responsabil nu este dăunător pentu mediu şi comunitate. Viaţa oamenilor curge liniştit, pentru că mineritul a adus bunăstare şi prosperitate în comunitatea lor.

Cifrele economice indică şi ele aceeaşi realitate pozitivă: în anul 2012, doar una dintre minele finlandeze a contribuit la bugetul de stat cu 98 de milioane de dolari. Banii provin din redevenţa minieră [42 de milioane de dolari], furnizori locali [22 de milioane de dolari] şi salarii [33 de milioane de dolari]. Cheltuielile din afara ţării au vizat doar furnizorii externi şi costurile de finanţare.

Repet, România va rămâne cu 78 la sută dintre beneficiile proiectului Roşia Montană, ceea ce ne va aduce, în total, cinci miliarde de dolari.

sursa foto

9 thoughts on “Ne-ar strica cinci miliarde de dolari?”

  1. Te apreciez pentru ce scrii, dar nu cred că articolul ăsta va intra în topul favoritelor mele. Cinci miliarde de dolari ar intra în țară și dacă am absorbi cu responsabilitate fondurile europene fără să ne gândim mereu de unde mai putem fura. Cinci miliarde de dolari s-ar recupera în câțiva ani dacă lucrările contractate de stat nu ar fi supraevaluate. Cinci miliarde de dolari ar putea veni în câțiva ani de dezvoltare a turismului. Eu unul m-aș lipsi de cinci miliarde de dolari murdăriți cu cianuri. Nu am fost în zonă dar din tot ceea ce am citit legat de asta, turismul în zonă a fost omorât chiar de autoritățile locale care se bazau că se redeschide mina și își trag profit de acolo. Oare care e adevărul și de ce trage așa de tare RMGC să exploateze mina de la Roșia Montană. Eu suspectez că nu are legătură directă cu aurul ci cu alte elemente chiar mai rare pe care noi, în prostia noastră le cedăm pe nimic. Nu uita că pentru banii pe care îi primim noi azi, fie și cinci miliarde de dolari, le lăsăm copiilor noștri o baltă plină cu cianuri, încă o cruce pusă pe fruntea României…că la noi se poate.

  2. Niciun castig nu e destul de mare pentru a ingropa atata cianura in tara noastra. Cianura care se infiltreaza in panza freatica! Eu nu vreau ca fiica mea sa creasca infr-o tara in care totul e otravit.
    Beneficiile de care vorbesti sunt insignifiante cand te gandesti ca lantul trofic va fi distrus. Pentru tara noastra, cele 5 miliarde sunt ca ultima cina inainte de scaunul electric. Sigur, poti manca friptura de vita, dar apoi….

  3. Hmm.. Eu te citesc de cand aveai la blog „Denisa – nevasta de cosmar”… Dar postarea are este neinspirata. In primul rand cred ca in afara de primul paragraf, restul este scriitura de PR, trimisa tie si postata aici. In al doilea rand, ne sfatuiesti ca e bun un pact cu diavolul, ca deh, pentru bani sau protectie militara romanii si-au vandut si sufletul de-a lungul secolelor. Cum zicea si Cristian Varzan, banii aia i-am avea daca n-ar mai fura unii atat de mult. Din pacate, blogul tau a ajuns teren pentru PR-isti. Pacat.

  4. sunt de acord cu proiectul Rosia Montana, beneficiile sunt numai de partea noastra, dar cine administreaza bani nu prea va face nimic cu ei ci va incerca doar sa traga cat poate…

  5. Comment by MEP Satu Hassi on the statement of Romanian Prime Minister on using cyanide in mining in Finland:

    “I have been informed that the Romanian Prime Minister Victor Ponta has given very rosy picture of the use of cyanide in Finnish mines. His statements seem to be based on total misinformation.

    First, there are tens of mines in Finland, but cyanide not used in 52 mines, but just in a few.
    Second, the use of cyanide in Finnish gold mines has not been safe. Agnico-Eagle, the Canadian owner of the gold mine in Lapland, Kittilä, has been the most vocal proponent of using cyanide, and claimed that cyanide is used in a completely closed process. This has turned out to be false, in the waste water of the Kittilä Suurikuusikko mine, cyanide content has exceeded the permitted limit.
    For Romanian people it might also be relevant to know that Finnish mines are not located in densely populated areas. E.g. in Kittilä there are more square kilometers that people, the population density of Kittilä is 0,78 people per square km.”

  6. Daca nu ti s-a parut politicos ce am scris mai devreme (sau am ramas prin spam), reformulez:

    Admir interesul pentru mineritul finlandez, as recomanda si o documentare asupra minei Talvivaara (chiar daca acolo se extrage nichel si uraniu, nu aur). Statiunea turistica (ma refer aici la Levi, pentru ca nu apare numele in text), a fost inaugurata in 1964, exploatarea a inceput dupa vreo 40 de ani, deci nu vad legatura intre evenimente.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.