Am fost zilele trecute la Curtea Veche Hunedoara, inițial pentru o cafea cu prietenii, dar cum ospătărița ne tot întreba dacă dorim și ceva băuturi „înainte”, mi-am dat seama că nu o să plec nemâncată de acolo. Nu că asta ar fi vreodată o problemă! 
După o cafea fără cofeină la care am primit lapte de migdale fără să fi cerut (un mare plus), au venit și pastele astea cu ciuperci (vegane, sau de post, cum vreți să le ziceți) – lejer cele mai bune paste cu ciuperci și sos alb de anul ăsta!
Prietenii și-au luat pizza, au zis că e bună. De arătat arăta senzațional, iar faptul că au un cuptor pe lemne și fac totul în fața clienților e un alt mare plus.
Restaurantul a fost plin, la un moment dat. Deci umblă vorba și lumea a aflat de acest loc deschis relativ recent. Una dintre încăperi are tavanul căptușit cu plante artificiale, nu am intrat în acea sală, dar arăta foarte fain din ușă. La baia de femei sunt detalii care mai aduc un plus (pătuț pt schimbat copilul, deodorant, plasturi, cremă hidratantă), tot restaurantul este decorat de sărbători, iar afară sunt alte și alte decorațiuni de sezon.
Per total, restaurantul arată foarte bine, ar putea fi lejer amplasat în Austria sau în orice țară cu apă caldă (asta a fost înțepătură pentru bucureștenii din lista mea).
Patronii erau prezenți printre mese (nu trebuie să îi cunoști ca să-i dibuiești), am fost întrebați de mai multe ori dacă e totul în regulă cu băuturile și mâncarea. Singurul minus a fost muzica live și boxa amplasată fix lângă masa noastră, care au făcut conversația imposibilă pentru un timp. Dar erau melodii din copilăria mea, le cam știam versurile și nu m-au deranjat foarte tare.
Recomand să mâncați la Curtea Veche, pentru mine a fost a doua întâlnire cu mâncarea lor și nu știu cine e bucătar acolo, dar primește șorțul de Master Chef din partea mea! 
Și sper ca patronii să își păstreze bunul obicei de a se interesa/ocupa personal de clientelă, asta îi va ține și pe angajați în priză, pe termen lung.
