Scorpions 2011: farewell

Am fost acolo! Am fost la ~30 de metri de Klaus Meine, Rudolf Schenker, Matthias Jabs, Paweł Mąciwoda şi incredibilul James Kottak. Când nici nu credeam că voi mai ajunge la ultimul concert susţinut de Scorpions în România, planetele s-au aliniat, norii au dispărut, cireşii au înflorit, soarele a venit pe strada mea şi aşa mai departe. Bine, vă daţi seama că exagerez, pentru că în Hunedoara a plouat binişor în noaptea dinaintea concertului, iar în Bucureşti a plouat şi mai tare înainte să ajung eu. Dar n-ar fi contat nici dacă turna cu găleata în timpul concertului şi sunt convinsă că la fel au gândit şi ceilalţi 15.000 sau 20.000 [chiar, ştie cineva câţi oameni au fost la Zone Arena?] de fani Scorpions.

Pentru că am avut parte de un regim/tratament special, am intrat împreună cu alţi cetăţeni abia după ora 20, aşa că am ratat prima melodie, adică singurele minute când aş fi putut să mă apropii mai mult de scenă, ca să-i fotografiez pe oamenii ăştia frumoşi care-mi înseninează [cel puţin] zilele de luni şi marţi, când muncesc din greu. Dar tot am reuşit să fac nişte poze, numai că n-am insistat prea mult. Sinceră să fiu, în cea mai mare parte a timpului am uitat că am un aparat foto la gât, am uitat că am în picioare nişte bocanci cam incomozi, am cam ignorat oamenii care considerau că rucsacul meu e un element de decor pe care se pot sprijini ca pe gardul care ne despărţea de scenă etc. Nici vântul – care cam bătea, nu se jena – nu l-am simţit. N-a mai contat nimic, eram acolo, după un drum lung şi obositor cu trenul, după doar patru ore de somn. Eram acolo!!!

Astea sunt pozele pe care le-am făcut. Nu-s multe, dar sunt ale mele. Video “vine” un picuţ mai târziu, că am uitat să-l urc pe Vimeo.

A fost frumos, frumos de tot. Nu doar că mi s-a făcut pielea de găină, Andra-style, dar cred că la un moment dat am şi plâns de bucurie. De fapt, a fost bucuria de a fi acolo, atât de aproape de Scorpions, amestecată cu tristeţea dată de faptul că ştiam că e pentru ultima dată când îi văd cântând live. Şi nu mi-aş fi iertat-o dacă nu mergeam, pentru că de pe bloguri şi de pe site-urile ziarelor nu ai cum să-ţi dai seama ce a fost acolo, cum s-a auzit muzica, ce simţi când eşti “amestecat” cu alte câteva mii de oameni şi cântaţi împreună “The Best Is Yet To Come”, “Send Me An Angel” ori “Wind Of Change”. Sau cum e să îi cânte câteva mii de oameni “Happy birthday to you” unui membru al staff-ului Scorpions [sunetist, dacă am auzit eu bine].

Gata, avem şi video.

Despre organizare n-am ce să spun. Evenimentul ăsta a fost mult prea important pentru mine, aşa că am lăsat bloggerul din mine acasă şi-am trimis la concert doar fanul Scorpions. Poate că bloggerul ar fi găsit ceva de criticat, dar fanul Scorpions n-a văzut nimic în neregulă. Drumul cu trenul [dus – întors] de aproximativ 19 ore, statul prin gară cu o biată prietenă care s-a sacrificat pentru mine, mersul pe jos în bocanci dureroşi, toate astea le realizez abia acum, când nici măcar nu mai contează. Orice efort am făcut ca să ajung la concertul ăsta a meritat din plin.

Mulţumesc pentru o seară magică total, dar nu la căminul cultural, Scorpions, Cosmin Tudoran, Ciuc Premium, Project Events, Roxana Precu şi nu în ultimul rând Ramona!

P.S. Pozele şi filmul sunt făcute cu Sony H5, care în toamna asta împlineşte şase anişori. Sper să nu zică “maxim şasă!”.

20 thoughts on “Scorpions 2011: farewell”

  1. Foarte fain ca ai fost. Eu i-am vazut in 2007 la Sibiu. Anul asta astept cu nerabdare Bon Jovi la care visez de ani si ani.

  2. Faaaain! Multumesc ca mi-ai dat ocazia sa-i vad/aud ! Mai, mie mi s-a facut pielea de gaina chiar si numai privind filmarea ta, asa ca-mi pot inchipui ce-ai simtit fiind acolo.
    “You & I” au cantat? E una dintre melodiile mele preferate.

  3. La “The best is yet to come” mi s-a zburlit si mie pielea :)
    M-am uitat la un moment dat, dupa 20.00, dupa un cap roscat, dar nu am vazut (tot prin zona aia am avut acces), soo .. all eyes & ears la scena ;p Poate data urmatoare :)

  4. Eu i-am vazut pentru a treia oara in concert, a treia oara din primul rand, si tot mi s-a facut pielea de gaina. A fost un show extraordinar, plin de emotii si de bucurie. Am trait intens fiecare minut, fiecare piesa si am avut impresia ca a durat mult prea putin… au fost minunati si sper ca o sa pot sa-i mai vad si la ultimul concert al turneului, in care se vor retrage definitiv.

  5. Pingback: Denisa Bârgău [nevastă de Coşmar] » It’s my life / It’s now or never…
  6. Pingback: Denisa Bârgău [nevastă de Coşmar] » Big City Nights – Povestea Scorpions
  7. Pingback: Denisa Bârgău [nevastă de Coşmar] » Blog Archive » Best. Summer. Ever.
  8. Pingback: Hai la Cluj Arena! « Denisa Bârgău
  9. Pingback: Scorpions la Cluj Arena « Denisa Bârgău
  10. Pingback: It’s my life / It’s now or never… « Denisa Bârgău ✿

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.