Tristeţea camerelor de hotel

Anul ăsta am „locuit” în multe camere de hotel. Fiecare dintre ele mă aştepta curată, cu mocheta proaspăt aspirată, cu gresia strălucitoare, cu toaleta, chiuveta şi cada de baie dezinfectate, mini-frigiderul plin cu băuturi şi sucuri frumos aranjate, patul proaspăt făcut şi aşa mai departe.

Atunci când intru pentru prima dată într-o cameră de hotel care-mi place mă gândesc dacă aş putea să-mi petrec mai mult timp într-o astfel de încăpere – mobila e mai puţină decât la mine acasă, camera e foarte aerisită, în sensul că nu e super încărcată cu o grămadă de obiecte decorative şi de cele mai multe ori inutile.

Îmi desfac bagajul şi începe distracţia: baia, „echipată” doar cu hârtie igienică, două săpunuri mici-mici, două plicuri de şampon şi cinci prosoape albe, curate şi parcă prea apretate, dar aranjate la linie pe caloriferul vertical, se umple dintr-o dată cu multele produse de îngrijire personală pe care le-am adus cu mine: periuţă şi pastă de dinţi, mascara, demachiant, săpun, şampon, balsam, tratament şi perie pentru păr, gel de duş pentru Sebi şi câte şi mai câte. Brusc, micuţa baie se transformă în baia mea temporară, plină cu toate lucrurile mele.

Camera frumos aranjată se umple de haine, cabluri de alimentare, prizele – întotdeauna prea puţine într-o cameră de hotel – se umplu de ştechere, pe masă apar mape de la evenimente, diverse sticle, resturi de mâncare, haine purtate, genţi şi gentuţe, încăţăminte şi câte şi mai câte.

După două zile – sau măcar două nopţi – petrecute într-o cameră de hotel, sentimentul de „bine” pe care l-ai avut la check-in se estompează, pentru ca înainte de check-out să se transforme de-a dreptul într-un sentiment de tristeţe. Tu eşti trist pentru că ai transformat o cameră aranjată impecabil într-o chestie de nelocuit, camera arată trist pentru că prosoapele cândva împăturite la linie şi frumos aşezate pe caloriferul vertical din baie sunt acum murdare, şifonate şi mototolite pe gresia din baie, care gresie nu mai e strălucitoare, patul frumos făcut e plin cu lenjerie şifonată şi ea şi mototolită, cuvertura e aruncată pe jos sau pe unul dintre scaune, minibarul e burduşit cu sticle aduse „de-afară” şi/sau resturi de mâncare, masa e şi ea ticsită cu suvenirurile cumpărate în timpul excursiei, ambalaje care nu încap în micuţul coş de gunoi din baie, lucruri pe care nu ştii cum o să le înghesui în bagajul şi aşa neîncăpător.

Nu-mi plac despărţirile, fie că vorbim despre despărţirile de oamenii pe care n-o să-i mai văd o perioadă, fie de maşinile cu care am călătorit din punctul A în punctul B, fie de camerele de hotel care mi-au fost „casă” timp de câteva zile. Sentimentul de confort de la început se transformă, pe parcursul unei şederi într-o cameră de hotel, într-unul deprimant, de saturaţie.

Nu mă înţelegeţi greşit: îmi place să stau la hotel; ceea ce nu-mi place este să-mi fac bagajul şi sentimentul pe care-l am atunci când arunc o ultimă privire camerei pe care am transformat-o dintr-un loc curat şi „lejer” într-o… ruină.

sursa foto

18 thoughts on “Tristeţea camerelor de hotel”

  1. nu vreau sa par rautacioasa dar…. cum ar arata camera(personala :)) ) unei persoane care in doar 2 zile ar reusi sa aduca o camera de hotel in pragul haosului? practic daca esti organizat si curat la tine acasa asa esti peste tot.

    1. Gylda, nu sunt foarte organizată nici acasă – because I have a lot of „crap” -, dar măcar acasă fiecare lucru are, cât de cât, locul lui. Într-o cameră de hotel, le împrăştii peste tot, tocmai pentru că nu găsesc locul fiecărei chestii.

      Dar da, sunt destul de „împrăştiată”.

  2. Eu is un mic organizator de chestii si de obicei strang dupa el (si dupa mine, cand nu ma apuca spiritul de organizare), dar o fac periodic. Asa ca imediat ce ajungem organizez una-alta, apoi, pe parcurs, tot bibilesc. Nu am lasat camerele ‘triste’, pentru ca impachetez acceptabil lenjeria de pat si prosoapele, desi stiu ca imediat vor ajunge la spalat. depinde cum te obisnuiesti. Daca deretici cate putin mai des, e mai usor sa tii totul la punct.

    Tocmai am primit bagajele din Romania acum juma’ de ora si am ‘imprastiat’ in dulap hainele noastre si jde scule cu incarcatoare. Sigur jumatatea mea mai buna va stii sa le mai ‘dezordoneze’, sa nu mai zic de mine, dar, daca fac efortul o data pe zi macar sa pun chestiile la loc, vom fi exemplu de ordine :D

    1. comentariu de la persoana din „domeniu”:

      daca sticlele de afara sunt cu un dop bun, daca ambalajele pe care te chinui sa le arunci sunt ok… nici nu stii ce fericita faci camerista! ceea ce pentru tine e „gunoi” sau tristete, pentru cei care strang in urma, nu-i asa! da, lenjeria, prosoapele tale vor merge la curatat prin fisa postului, dar restul e o bucurie-macar pentru ochi!
      sa-ti mai zic ca ia si prima pentru cazuri grave?!
      concluzie: din „ruina” ta isi ia salariul! zambeste cand pleci! dai unui om de lucru!

  3. eu nu pot sa stau intr`o camera dezordonata asa ca la hotel am grija sa pun valiza pe suportul ei, hainele in dulap pe umerase, chestiile marunte (camera foto, harti, cabluri, carti, celular, etc) in noptiera si in general sa tin cat mai putine chestii la vedere. reusesc in mod onorabil, zic eu, sa mentin o stare de ordine in camera.

      1. asta e ideea. sunteti intr-o camera de hotel care va gazduieste temporar, nu trebuie sa fie ordine ca acasa…
        chiar nu intelegeti ca nu provocati disconfort hotelului??

  4. Acu pe bune,cum sa fii ordonat daca nu ai unde sa iti pui chestiile? Eu am nevoie de sertarase,dulapioare,si tin totul pe categorii,altfel o iau razna.Si da,cand sunt la hotel fac ravagiiii :D Si dupa,pfai ce chef am de curatat-not :D

  5. Uhm… Toata lumea face circulet in camera de hotel.
    Eu le vad altfel – secretoase – pentru ca probabil ascund multe povesti, si sunt ticsite de amintiri, de la fiecare vizitator in parte. Mie imi pare rau cand plec dintr-o camera de hotel pentru ca nu a durat mai mult, la dezordine nu imi sta gandul pentru ca inca ma alimentez cu ce am vizitat/facut in locul respectiv.

  6. Din ce povestesti tu aici, esti un client bun. Doamne fereste sa vezi cum arata la noi la pensiune camerele dupa ce pleca clientii veniti din Spania sau Italia. CEI MAI JEGOSI! La capatul opus se afla nemtii si francezii. Sa nu iti povestesc de sala de mic dejun. Dupa 5, 6 spanioli iti vine sa arunci de tot fetele de masa si naproanele.

      1. Nu zic sa nu lasi urme ca ai fost in camera(prosop folosit,cearceafuri,sampon/gel de dus aruncat aiurea),dar nici ca si altii,vomita langa chiuveta si apoi arunca un prosop deasupra.Asta e ceva recent intamplat.Plus prezervative folosite si ascunse sub saltea/pat/dulap.La noi oricum e boala cu curatenia,verific camerele zilnic chiar daca nu am client in ele si l-eam mai verificat si ieri.La 4 stele oricine are pretentii.

  7. Uff , da nostalgia ma cuprinde si pe mine citind articolul tau, am trecut si eu prin multe locuri pe care a trebuit sa le parasesc intr-un final, dar incerc sa nu regret, bine ca am fost si am vazut, trait, e o experienta in plus, daca e cazul ne intoarcem noi unde e necesar….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.