Câteva lămuriri

Am vrut să scriu un post lung, lung, ca… o zi de post despre scandalul care a acoperit cu noroi concursul – dealtfel cinstit – de pe bloggeri.ro. Totuşi, sper că voi reuşi să rezum în doar câteva fraze ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile. [N-am reuşit.]

Încep cu începutul: am văzut pe mai multe bloguri bannerul care anunţa începerea celei de-a doua ediţii a concursului şi am hotărât să particip şi eu. Prin urmare, mi-am creat un cont pe bloggeri.ro şi mi-am promis că n-o să uit şi că o să scriu, de data asta. Nu atât pentru premii, cât pentru a lua parte la o chestie organizată pentru bloggeri. Evident că, între timp, am uitat complet că trebuie să scriu, dar am primit un mail în data de 7 noiembrie, prin care eram anunţată că mai am 24 de ore ca să scriu, după care începe votarea. Era marţi noaptea, eu tocmai terminasem lucrul la ziar şi eram ruptă de oboseală, dar, în loc să mă pun la somn, mi-am zis că trebuie să mă ţin de promisiune [pe care mi-o făcusem mie], chiar dacă a doua zi aveam de lucru. Ca să nu-l las să doarmă şi nici să se uite la vreun film fără mine, i-am propus şi lui Sebi să scrie un articol. Ideea articolului scris de el a venit în timp ce ne hlizeam gândindu-ne la reacţiile pe care le-ar provoca un articol scris la mişto. Şi ne-am apucat de scris, pe la ora 3. Există şi o poză din acea noapte. Iniţial, Sebi nu a vrut să scrie articolul aşa cum l-a scris, pentru că ştia că va fi urmat de răutăţi la adresa mea şi, probabil, pentru că-i era somn şi n-avea chef de scris, dar am insistat să-l scrie. La urma urmei, n-avea nimic de pierdut. După ce am terminat de scris, am schimbat locurile şi fiecare a citit articolul celuilalt. Eu râdeam cu poftă, iar el mi-a spus, cam cu jumate de gură, că articolul meu e „extrem de serios”. Le-am salvat şi am aşteptat. Nu prea mult, pentru că, după doar două zile, Petru, unul din membrii juriului, şi-a făcut publice opţiunile, pe blogul lui. În timp ce eu eram pe lista celor care aveau să primească votul lui [iar votul juriului contează foarte mult, primele trei locuri în concurs fiind acordate în urma votului juriului, iar un vot din partea juriului dublează numărul de voturi primite de la cititori], blogul lui VisUrât era catalogat ca unul prost scris. Nu articolul scris de VisUrât, ci blogul său [iar prin asta, să fie clar, se înţelege „site-ul www.visurat.ro şi toate articolele care sunt publicate acolo”]. Concursul fiind unul de articole scrise de bloggeri şi nu de bloguri, comentariul lui Petru nu era unul tocmai potrivit. Eu nu am avut nimic împotriva faptului că omul şi-a publicat preferinţele, dar i-am semnalat lui VisUrât apariţia acelei postări pe blogul lui Petru. Şi de-aici… să te ţii!

VisUrât i-a răspuns omului în stilu-i caracteristic, iar de-aici a început scandalul. A apărut un alt membru al juriului, despre care am aflat, ulterior, că e un „certăreţ”: DeMaio DeMuio. Şi el cu opiniile lui. Că nu-i OK să participe VisUrât la concurs, dacă-i prieten cu unul dintre organizatori. Că nu-i OK să participe, dacă are mulţi vizitatori. Că nu-i OK să le recomande cititorilor lui să voteze pentru articolul meu. Că nu-i OK faptul că avem amândoi prea multe voturi, iar numărul lor e suspect de mare. Astea ar fi doar câteva din acuzaţiile lansate de DeMaio, o mare parte din ele vizându-mă şi pe mine.

Mi-am amintit, cu ocazia asta, de certurile prosteşti care se „practică” pe forumuri. Forumuri pe care stau oameni cu prea mult timp liber, aşa cum eram şi eu într-o vreme. Se ştie că unde-s trei oameni, deja e „o mulţime”, iar dacă părerile lor diferă, scandalul e gata.

Nu am postat până acum nici o reacţie, pentru că eu mai am şi altceva de făcut în afară de a sta pe net şi a comenta vizavi de răutăţile care s-au scris la adresa mea. Asta e, am viaţă personală, pe lângă cea virtuală. :D

După ce atât Petru, cât şi DeMaio DeMuio s-au declarat şocaţi de afirmaţia lui VisUrât, care spunea că a văzut celelalte articole înscris în concurs – deşi nu îl citise decât pe al meu, vă asigur -, şi au anunţat că se retrag din juriu, unii dintre participanţii la concurs au decis şi ei să se retragă. Mulţi au pus la îndoială corectitudinea organizatorilor; totuşi, dacă la fiecare concurs organizat de acum încolo vine cineva şi face o afirmaţie care, după aceea, se dovedeşte a fi falsă sau eronată, ce se întâmplă? Vă retrageţi cu toţii?

Am, în momentul de faţă, 146 de voturi. Vreau să le mulţumesc celor 146 de oameni care mi-au acordat votul. Regulamentul concursului îmi permite să-mi promovez articolul şi să atrag voturi postând pe blogul meu articolul cu care particip la concurs şi trimiţând mesaje celor din lista de messenger. Am recurs la ambele variante şi primele 100 de voturi au apărut după două zile. Am aproape 300 de oameni în lista de messenger; nu e vina mea că, poate, 100 dintre ei au dat click pe linkul indicat în mesajul pe care l-am trimis tuturor şi mi-au votat articolul. Nu e vina mea că am, poate, mai mulţi prieteni decât ceilalţi participanţi. Nu văd de ce ar trebui să îmi cer scuze pentru voturile primite din partea cititorilor lui VisUrât, atâta timp cât el i-a rugat să mă voteze. Nu îmi cer scuze, vreau doar să le mulţumesc tuturor, aşa cum am mai spus.

Am vrut să răspund la tot ce s-a scris pe alte bloguri despre toată această tevatură, dar nu am nici timpul, nici răbdarea necesare să o fac. Am vrut să dau răspunsuri de bun simţ răutăţilor scrise despre mine şi participarea mea la acest concurs, dar am şi eu limitele mele şi nu mă pot abţine la nesfârşit. Nu pot să trec peste comentarii ca cel al acestui DeMaio DeMuio:

  1. Petru Says:
    eu am publicat rezultatele mele, am fost pus la zid de cativa inconstienti, dar am supravietuit. sunt curios sa vad pe cine lauzi si pe cine crucifici :)
  2. DeMaio Says:
    Da? Şi mai folosesc la ceva? Votaţi DENISUCA! Vrea USB stick în formă de shaworma, sau ce dracului o fi aia.

Un alt comentariu, de data asta la articolul de pe bloggeri.ro, zice aşa:

DeMaio |
Denisuca, felicitări pentru premiu. Indiferent care ar fi acela.

Şi uite aşa am ajuns, dintr-o „biată fătucă”, care nu are nici o vină, pentru că „ceea ce a scris ea e chiar OK”, la „metresa lui VisUrât”, care va câştiga sigur unul din premiile puse în joc, ba chiar şi laptopul oferit de ShopIT. Nici firmele care sponsorizează acest concurs nu scapă, fiind tăvălite prin noroi de onestul şi transparentul DeMaio DeMuio.

Băi simpaticule, care e, de fapt, problema ta? Sau de ce am devenit eu problema ta? VisUrât a făcut o afirmaţie întrucâtva greşită, şi-a cerut apoi scuze, iar tu nu mai poţi acum de ciudă. Pentru ce? Pentru că nu mai poţi să dai cu roşii? Uite cum stă treaba: da, VisUrât a avut acces la un articol înscris în concurs înaintea ta: al meu. Articolul meu a fost întâi citit de el, apoi publicat. Te-ai retras din juriu. Să fii sănătos! Vezi-ţi de ale tale. Nu mai scrie la fiecare comentariu pe care îl postezi pe bloguri „Votaţi Denisuca, VisUrât şi Buddha ştiu de ce!”, pentru că rişti să mă enervez şi să las şi eu pe bloguri comentarii care să-ţi includă numele. Şi nu vrei asta. Nu m-am luat de tine, nu văd care e, de fapt, problema ta. Nu e împotriva regulamentului să îmi promoveze articolul un alt participant. Şi eu am votat pentru alte articole şi chiar am lăsat comentarii la cele care mi-au plăcut. Dacă VisUrât a recomandat articolul meu nu înseamnă că o să şi câştig ceva. Dar am stat o oră ca să îl scriu, dă-mi voie să-l promovez cum vreau eu!

Comentariul tău, în care afirmi că vreau „USB stick în formă de shaworma, sau ce dracului o fi aia”, este total nepotrivit şi aştept scuze de la tine. Dacă nu, îl voi considera un afront la adresa mea şi voi acţiona în consecinţă.

Lăsând la o parte toate mizeriile de care am avut parte pentru faptul că articolul meu a fost recomandat de VisUrât, vreau să anunţ pe această cale că voi participa în continuare la concurs – mai sunt două etape, deci pregătiţi-vă să fiţi din nou bombardaţi pe messenger de mesaje prin care vă cerşesc votul [pentru că aşa am obţinut cele 146 de voturi; nu mă faceţi să-i pun pe toţi cei care m-au votat să şi confirme asta] – şi pe 15 decembrie, în măsura în care voi putea, voi încerca să ajung la Bucureşti, ca să particip la premiere. Eventual să-mi ridic „stick-ul în formă de shaworma”, să poată dormi DeMaio DeMuio liniştit şi mulţumit că a avut dreptate, iar concursul a fost măsluit. Apropo, biletele de tren mă vor costa mai mult decât stick-ul ăla. Asta aşa, for your information.

Încă ceva… nu mai fă afirmaţii pe care nu le poţi susţine. Ai scris un comentariu pe blogul lui Buddha în care afirmi: „Vis Urât, căruia sunt sigur că i-ai oferit posibilitatea de a citi materialele, pentru a vedea, şi el şi Denisuca, cum să scrie„. Chiar crezi că aveam nevoie să văd alte articole pentru a mi-l putea scrie pe al meu? Ai citit vreun articol înscris în concurs? Ai citit vreun articol de pe blogul meu? Te rog să îmi spui, dacă tot eşti atât de sigur de ceea ce afirmi, care este exact articolul din care m-am inspirat. În fine, dacă tu crezi că articolul lui VisUrât, pe care l-aţi criticat că e defăimător la adresa bloggerilor, că e misogin, că e prost scris ş.a.m.d., s-a bazat pe documentarea din celelalte articole înscrise în concurs, dă-mi voie să te ignor de-acu’ înainte, pentru că deja ai primit mai multă atenţie decât meriţi şi se vede treaba că nu faci faţă.

Acum, linkuri, pentru cine are răbdare să citească tot ce s-a scris referitor la „scandalul” [ce să-ţi povestesc…] bloggeri.ro:

  • Articolul lui Sebi/VisUrât
  • Articolul meu
  • Petru, cel de la care a pornit totul, a preferat să-şi şteargă „urmele”, însă pentru Google, astea sunt detalii. Şi avem şi un screenshot cu articolul şi toate comentariile. Doar aşa, poate ne trăbă.
  • Reacţia lui VisUrât. Sunt 90 de comentarii; de-aia zic, nu vă apucaţi de citit dacă nu aveţi timp…
  • Noroiul cu care a împroşcat  Căcatul pe care l-a mâncat DeMuio [telenovelă cu trei episoade: episodul 2 şi episodul 3]
  • Buddha, unul dintre organizatorii concursului, îşi scrie opiniile pe blog
  • Părerea Irinei despre scandal. Irina a participat la prima ediţiei şi a câştigat.
  • Glossywoman este de părere că „ceva nu e in regula! pe blogul lui visurat
    acesta ne indeamna pe toti sa o votam pe denisuca…. pai e corect ? nu e! ce ar fi daca fiecare mare bloger si-ar indruma armata de vizitatori sa voteze pe cineva anume. Nk de spus Postul denisucai e ok din cam toate punctele de vedere dar ca nu e ok… lumea sa intre si sa citeasca si sa isi puna votul… nu sa voteze la indemnul unuia sau altuia.. oarecum ea a picat la mijloc … si daca nu ati stat sa vedeti are cam aceleasi voturi ca si visurat…”
  • Smilla, altă câştigătoare a primei ediţii, scrie şi ea despre asta.
  • Rebecca s-a retras din concurs, deranjată de atitudinea lui Petru.
  • Blegoo scrie despre transformarea unei bomboane într-un căcat
  • Arhi despre „Bălăcăreala Bloggeri.ro”
  • Idaho, membră voce.ro, se simte ca-n mahala. Şi pe bună dreptate.
  • WhiteWolf se întreabă „Who the fuck is DeMaio?”
  • Dojo îşi exprimă opiniile fără diacritice, dar cu bun simţ
  • Pentru cei cu urechi tari, podcastul lui Nicolescu. Mi-a aminitit de teatrul radiofonic, nu ştiu de ce.
  • Încă o părere la Quinzelle.
  • Dida explică de ce articolul ei nu era infantil, cum l-a clasificat Petru.
  • Nonsense-uri despre „scandal”.
  • Abia acum am văzut apelul lui Cristian Greger la normalitate.

…şi cam atât.

Dacă vreţi să îmi spuneţi ceva, vă rog din suflet să o faceţi aici. E luni, ceea ce înseamnă că de azi lucrez şi nu o să am timp să intru pe toate blogurile de mai sus ca să citesc comentariile.

Şi o „atenţionare” specială: DeMaio DeMuio, dacă mai ai noroi şi rahat, fii bărbat şi aruncă-le direct aci, nu mă mai fă să umblu pe toate blogurile ca să aflu ce scrii despre mine.

Mulţumesc pentru atenţie şi pentru răbdarea de a citi toată însemnarea.

22 thoughts on “Câteva lămuriri”

  1. „blogul lui VisUrât era catalogat ca unul prost scris”
    Aşa a catalogat toate blogurile din topul lui bad. Tocmai de asta m-am legat şi eu într-un comentariu. Articolul meu putea fi infantil sau cum dorea, dar a scris „blog-ul de clasa a 3a: Dida…”.
    Articolul tău, deşi susţinut de VisUrât şi de toată blogosfera dacă vrei (lucru care nu e interzis prin regulament, undeva pe site scrie „s-au publicat articolele! Cheamăţi prietenii să te voteze”), măcar era pertinent, avea idei şi tot ce conţinea tema.
    Dacă era scris la mişto sau total pe lângă temă, oricât de susţinută ai fi fost, ar fi sărit mai mulţi în sus, nu doar DeMaio.
    Dar fiind un articol serios şi la obiect, eu nu sar. Succes :)

  2. În ceea ce priveşte corectitudinea, este OK, am înţeles cu toţii, Vis Urât nu te promovează şi nu ai nici o legătură cu asta, iar faptul că unul dintre cei ce fac reclamă concursului de promovează făţiş, nici nu mai are importanţă. Baftă, şi, da, să ştii, materialul tău este excepţional şi ar fi primit, fără rezerve, votul meu. În mulţimea de tâmpenii pe care am apucat să le citesc, părerea mea, şi a lui Petru, era că tu erai exact pata de culoare de care avea nevoie concursul. Felicitările mele sincere pentru rândurile aşternute.
    Despre Vis Urât nu am să mă pronunţ. Nu acum. Nici despre celelalte rânduri aşternute la adresa mea. Sunt cumva, aparte, poate obosit să mai dau explicaţii. Păstrează sincera mea consideraţie pentru ce şi cum ai scris.

  3. OK, sunt impresionată – sincer – de răspunsul primit. Şi voi considera că am primit şi scuzele pe care le aşteptam, pentru că mă aprind repede, dar îmi trece la fel de repede şi cum am stat toată noaptea să adun informaţii şi linkuri ca să pot scrie articolul ăsta, sunt foarte obosită…

  4. I bow to you, Lady!
    Chiar am avut rabdare sa citesc cele 91 de comentarii la articolul VisUrat + toate celelalte link-uri! Concluzia [mea] : capacitatea de sinteza si/sau sortare de care posezi este absolut incredibila!
    Legat strict de acest post: atat tu, cat si VisUrat aveti votul meu [pt ca meritati, din motive diferite].
    Mentionez ca NU sunt blogger, doar un umil blog-reader!
    Si imi exprim opinia, din aceasta pozitie!
    Multa bafta in continuare si nu baga in seama chiar toate tampeniile!

  5. Cine vrea sa arunce cu rosii sa imi ceara mie voie, da??? Ca tomatele nu’s de aruncat nici in aia buni, nici in aia rai. Le doare!!! Acuma serios… Imi pare rau pentru ce s-a intamplat si pentru ce intorsatura a luat concursul asta. Pacat. Se anunta ceva de calitate, dar ca de obicei la noi, trebuie sa apara chestii de-astea. Nu ai de ce sa te retragi.

  6. mie mila de bietii cititori. tocmai cind din fundul cosmosului am venit si eu sa particip pentru ca sa imi imprastii semintele semiintelepciunii mele, ghinion, curat ghinion, s-a facut scandalul asta. bietii cititori, atentia lor s-a indreptat in alta parte. pai cind o sa mai apuce ei sa mai citeasca ceva asa de semidoct cum numai eu pot? rusine, de 1,5 ori rusine.

  7. Nenea Cosmos, io te-am votat, precum ai cerut, şi o să-i rog pe cititorii mei să îţi dea şi ţie un vot, că-mi eşti simpatic! Numa’ să scrii şi la etapa 2.

  8. OK. Crede-mă că de trei zile tot coc articolul ăsta, dar pur şi simplu nu am avut timp să-l scriu. Câte drafturi mai am… şi toate au doar titlu!

  9. Zice eroii de ziua a 7 a ca in postarea mea ar fi existat o lovitura sub centura la adresa lui DeMaio. Nu stiam nici atunci, nu stiu nici acum cine si de ce a considerat ca ar fi potrivit sa jurizeze dar, sincer, prea putin ma mai intereseaza. Insa, da, respectivul post de pe blogul meu ar fi trebuit, poate sa nu existe
    Sa fi fost inlocuit cu un „where the f***k are VisUtar’s friends ?”
    Aia multi, buni si super devotati lui pe viata; aia cu care a stat pe la mese, pe la intalniri si pe la beri, pe la excursiile lui prin Romanica si care, in mod normal, ar cam fi trebuit sa stie cine si de ce e VisUrat. Exact aia care, in zilele in care meciul se desfasura tot mai zgomotos, s-au marginit la o stufoasa tacere pentru ca, mai apoi, sa vina si sa puna concluzii de neimplicati si de nesubiectivi.
    Pentru ca, nu-i asa, de ce sa isi strice cumetrii, de ce sa isi faca dusmani ?
    Mai simplu sa pozeze in echidistanti.

  10. Omul obisnuit ii judeca , pe ceilalti , dupa propriile sale posibilitati intelectuale , dupa interesele sale si dupa trasaturile sale de caracter. Am observat ca ochii unora sunt avizi sa vada relele decat bunele , iar gura lor se schimonoseste intr-un ras batjocoritor , crezand astfel ca sunt superiori cand de fapt ei se amuza intr-un mod mizerabil pe seama altora, aratandu-ne de fapt un caracter „mic”

  11. hehe…cel mai lung post pe care l-am vazut in ultima vreme…sa speram ca etapa a doua nu o sa starneasca la fel de multe controverse :> :D :P =))

  12. Pingback: Acadele | Stări

Comments are closed.