Cred că aveam vreo nouă sau zece ani când singură acasă fiind, m-am gândit că n-ar fi rău să învăţ să gătesc. Mi-am propus să încep cu ceva uşor, aşa că am ales din cartea de bucate a mamei reţeta care părea cea mai bună şi în acelaşi timp uşor de făcut: nuci vieneze.
Mi se pare că trebuia să obţin un fel de lichid-caramel, aşa că am pornit aragazul, am pus pe foc un ibric şi… de aici mi s-a taiat firul.
Îmi mai amintesc doar că am luat ibricul de pe foc şi l-am pus direct pe un fel de suport mov cu galben, rotund, tricotat de mama, pe care îl folosea pentru farfurii şi, cred, oale. Ţin minte ca ieri cum arăta movul ăla tot ars.
Nu mai ştiu cum şi dacă am ascuns „mileul” înnegrit, dar îmi amintesc că nucile vieneze neterminate erau doar nişte miezuri de nucă ude şi dulci, aşa că o bună bucată de vreme după asta am păstrat o distanţă respectabilă de aragaz.
Acum un an sau doi, am vrut să-i arat lui Sebi ca mai ştiu şi eu să gătesc una, alta, lucruri de bază. Doar am făcut la viaţa mea sute de porţii de cartofi prăjiţi şi chiar o oală de ciorbă. Aşa că am fiert cartofi cu intenţia de a face piure.
Şi, cumva, am reusit să îi pun sub jet de apă rece, aşa că am greşit piureul! Asta mi-a strigat al meu, în timp ce râdea în hohote: „Ai greşit piureul, nu pot să creeed!”. Am mai gătit, de atunci, primele mele şniţele [„supravegheată” prin telefon de mama] şi multe supe la plic.
Parafrazând o reclamă [servus, nea Matache Măcelaru’], gătitul ăsta nu-i aşa de uşor cum crede lumea!
Asa-i, Denisa! Bine că Sebi găteşe pentru amândoi!
Soţul meu a uitat cum se fac nişte cartofi prăjiţi, un ceai, o omletă de când s-a însurat….
Am descoperit şi noi pe pletele proprii că nici tăiatul părului „nu-i aşa uşor cum crede lumea”!
Eu mi-am ciuntit freza, scurtându-mi părul când încă era în coadă de cal, iar consortul n-a avut răbdare să ajung de la serviciu, aşa că în prag de iarnă e tuns cu 3 cam pe tot capul şi cu 1 pe alocuri…
@lore: La noi e invers cu gătitul. Eu nu mai ştiu să fac un piure pentru că n-a mai fost nevoie să-l fac.
Cât despre tuns… la fel am făcut şi eu, nu cu părul prins în coadă, dar nici departe de „faza” asta. Am avut părul ciuntit până când s-a îndurat mama să mi-l scurteze şi să-l îndrepte. Dar e OK, şi-aşa mai tot timpul stă prins în coadă.
Cum a reuşit al tău să se tundă alternativ cu 3 şi 1 rămâne, însă, un mister. :))
Haha! Nuci vieneze? Nu am auzit de reteta asta. Denisa, cum sa gresesti piureul? :))))
Se vede ca nu ai locuit singura:)))
Eu am învățat sa-mi fac de mâncare singura in facultate, altfel riscam sa mor de foame:))) chiar si acuma mai gătesc, in special ciorbe si supe. Ca fac o oala, si mie-mi ajunge 3 zile:)))
Acum cateva zile am pus si eu prima data , fără supravegherea mamei mele, castraveti de vara. Inca nu i-am testat, o sa o fac azi. Also, am o reteta preferata pe care o fac cand vreau sa impresionez :)))
http://mayas-esprit.blogspot.com/2007/03/rulada-de-cascaval-cu-sunca.html
Bine ca ii place lu’ Sebi sa găteasca, ca altfel va mâncau paduchii(citire de la mama mea).
@Diana: Uite, am găsit reţeta: http://www.culinaronline.com/386-nuci-vieneze-caramelizate. Implică apă, zahăr şi nuci, de-aia părea uşoară.
Am stat singură, să ştii, vreo 5 luni în Cluj. Am mâncat multă zacuscă, salam pe care uneori îl prăjeam, ciuperci din borcan amestecate cu o cutiuţă de smântână şi când am trecut la „nivelul următor”, şniţel din piept de pui pe care îl cumpăram îngheţat şi-l puneam în uleiul încins plus cartofi prăjiţi. N-am simţit nevoia să mănânc supe, ciorbe sau alte mâncăruri gătite. Îmi mai luam câte un sandwich cu şniţel din piept de pui şi aia a fost tot.
@Diana: Mama ta mă citeşte? :O
Nu doar că-i place să gătească, dar îi şi iese mâncarea foarte bună. Şi e atât de mofturos la mâncare, încât doar mama îi mai nimereşte gusturile, aşa că de ce să mă mai chinui eu? :D
@Denisa:
Nu stiu dacă te citește, poate pentru ca acuma e in vacanța in Ro are mai mult timp:))
Ziceam ca e citire de la mama mea, pentru ca asta imi aud de la ea după ce trage o tura prin frigiderul meu, si îmi muta maslinele din 5 borcane intr-unul(deși sunt feluri diferite), îmi pune alimentele(branza feta de ex) in containere de plastic cu capac, îmi pune ciorbele din oale mari in oale mici etc., you catch my drift! :))
Merci de reteta pentru nuci, Ama mai tre sa găsesc pe cineva sa o facă:)))
eu am o problema mai mare. imi iese comestibila mancarea, nu o ard etc, dar nu e gustoasa.
imi lipseste acel „je ne sais quoi” al bucatariei :))
Cam asta mi se intampla si mie. Chiar daca urmaresc o reteta pas cu pas…tot nu-mi iese mancarea gustoasa. Pesemne ca tb sa fii facut si pt bucatarie.
@Laura: Clar, trebuie să „simţi” condimentele şi să nu pui ingredientele mecanic, după reţetă şi cântar. Dacă ştii că-ţi place mâncarea mai sărată, nu pui doar „un vârf de cuţit de sare”.
Cat timp am fost in pribegie in Londra, baiet fiind iti dai seama ca nu le aveam cu gatitul..Asa ca prin Skype in bucatarie gateam cu ajutorul mamei.,,:)) Si in 99% din cazuri imi iesea…De atunci am mai invatat si acum ma descurc si fara ajutor…
@cotos: Da, noroc cu Internetul!
Într-adevăr: gătitul ăsta nu-i așa de ușor cum crede lumea!
Eu am invatat sa gatesc in facultate ca nu se inghesuia niciuna dintre colegele mele de apartament. Acuma stiu sa fac de toate si cand ma apuca pofta de gatit fac cateva feluri odata insa imi lipseste timpul.
Pur si simplu imi place si mi se pare foarte usor.
Totusi prajituri nu-mi place sa fac nu stiu de ce, poate pentru ca stiu ca nu pot manca mai mult de o bucata doua ca ingrasa si atunci nu merita atata efort :D
Dupa ce m-am maritat am facut prima mancare gatita, mancarica de catofi. A iesit atat de buna, incat nici cainele nu a mancat-o. :))
Acum ma descurc bine, chiar si la prajituri. ;)
Piureul este unul din singurele chestii care imi ies cu adevarat bune, asta de cand m-am chinuit sa fac intr-un fel de ibricel. pasat cu furculita si avand multe alte neajunsuri pe vremea cand locuiam singura in Germania
De cateva zile exista un promo la tv, nu fac reclama. Cica saptamanal ar copii datorita focului! Tu ai un inger colosal in spatele tau! Dar de ce sa te chinui sa gatesti? Pita unsa no fii buna? Ai grija de tine, esti pericol public! Sper ca stai la casa, singura in curte