Am intrat în luna mea. Luna mea preferată, pentru că e luna în care m-am născut eu, pentru că nu mai e cald, e toamnă – anotimpul meu preferat şi… în fiecare an, în octombrie, parcă e ceva în aer. Dacă aţi văzut filmul „Chocolat”, ştiţi treaba cu vântul de la răsărit [sau aşa ceva]. Aşa simt eu la fiecare început de octombrie, un vânt al „schimbării”; simt nevoia să fac ceva nou, să încep o activitate nouă [Cipri, dacă citeşti, nu-ţi fă griji, nu mai plec niciunde!].
Ce-am vrut să zic cu chestia asta? Nimic, doar să „marchez” cumva intrarea în luna mea.
1 thought on “Octombrie!”