A murit Amy Winehouse

Disclaimer: cred că a curs destulă cerneală virtuală pe tema asta ca să nu mă bănuiţi că scriu pentru SEO.

Prima dată când i-am ascultat muzica eram în Cluj, cu Sebi, Andrei Crivăţ, Arhi şi doamna lui, la restaurantul pensiunii DejaVu. Mi se părea că ascultăm o cântăreaţă necunoscută mie, din anii ’70. Apoi am aflat că se numeşte Amy Winehouse şi că lui Sebi îi cam place muzica ei, prin urmare, am ascultat albumul “Back to Black”* până când a început să-mi placă. Ştiţi cum e, asculţi de douăzeci de ori o melodie care te enervează şi, după o pauză de câteva zile, când auzi primele acorduri ai senzaţia că-i o melodie care-ţi place. Şi după ce o mai asculţi de câteva zeci de ori, chiar îţi place, că na, deja ţi-e întipărită în minte.

Am mai auzit una, alta despre Amy, dar nu m-a prea interesat, pentru că, aşa cum am spus, nu eram fana ei. Îmi plăcea muzica, ba chiar am două melodii de-ale ei pe cardul din telefon, dar cam atât. Mi-a părut rău de ea când citeam că alcoolul şi drogurile o distrug încet, dar sigur. Şi când am văzut înregistrarea de la Belgrad, mi-a fost milă de ea şi, în acelaşi timp, ciudă. Ciudă pentru că şi-a bătut joc de talentul cu care s-a născut, de vocea care ar fi putut să se audă în şi mai multe ţări, în cadrul şi mai multor concerte.

Dar pentru că nu-s nici cântăreaţă şi nici celebră, nu ştiu ce e în mintea artiştilor care se lasă omorâţi de alcool şi/sau droguri. Mă gândesc că o fi ceva, dacă Jimi Hendrix, Kurt Cobain, Jim Morrison şi Janis Joplin au sfârşit la fel de tragic, la aceeaşi vârstă – 27 de ani. Toţi au fost mai mult decât talentaţi, toţi şi-au căutat fericirea într-o sticlă cu vodcă sau într-o liniuţă de praf alb de pe o oglindă. Elvis a trăit ceva mai mult decât ei, dar a murit tot din cauza exceselor. Michael Jackson a murit de la o supradoză de pastile.

După eşecul de la Belgrad, am văzut la ştiri că medicii au avertizat-o pe Amy că dacă nu lasă păhărelul şi liniuţele, va muri. În general, ca om normal, când medicii îţi spun să nu mai faci ceva, pentru că în caz contrar vei muri, te conformezi. Ştiu mulţi oameni care s-au lăsat de fumat şi de băut după ce au primit astfel de avertismente de la doctori. Am chiar un văr care s-a lăsat de fumat – de la două sau trei pachete de ţigări pe zi – abia după ce a făcut infarct. Când medicii te desfac ca pe o cutie de conservă şi-ţi fac fermoar pe piept, parcă nu-ţi mai vine să-ţi baţi joc de tine inhalând fumul nociv, aşa că începi să le urmezi sfatul, că totuşi, parcă nu zic ei chiar rău.

Pe mine chiar m-a întristat moartea lui Amy Winehouse. Era prea tânără, avea o voce unică şi ar fi trebuit ca, măcar în ultimul moment, să aibă voinţa să renunţe la obiceiurile care au omorât-o. Consider că am pierdut cu toţii un artist fain, care mai avea multe de spus în muzica de calitate, că de bumţi-bumţi şi de versuri stupide sunt sătulă.

Îi criticăm pe sinucigaşi, dar le plângem de milă alcoolicilor care-şi bat joc de viaţa lor, ignorând sfaturile prietenilor, rugăminţile părinţilor, recomandările medicilor, pentru că sunt artişti şi nu pot să creeze dacă nu-s puţin “luaţi”. Apăi să-mi fie iertat, dar dacă lui Amy nu i-a păsat de viaţa ei, de ce m-aş abţine eu de la a face câte-o glumiţă pe seama ei? Ruxa şi Nebuloasa s-au supărat pe “haioşii” care au făcut câte-o glumă pe Twitter. Mie mi s-au părut amuzante. N-o să port doliu după Amy Winehouse, că n-am de ce. N-am purtat doliu decât după membrii familiei care-au murit – şi-au murit ucişi de medici ori “de moarte bună”, nu s-au sinucis.

Moartea nu e amuzantă. Nici moartea artistei Amy Winehouse nu e amuzantă, dar daţi-mi voie să nu plâng din cauză a murit şi chiar să mă amuz atunci când citesc pe Twitter sau pe Facebook chestiile de mai jos.

  • Felicitări Amy Winehouse pentru primele 24 de ore de abstinenţă!
  • Principala cauză a morţii lui AmyWinehouse a fost viaţa ei.
  • So: if someone tells you to go to rehab, yoy should GO, GO, GO. [Ovi Sîrb]

Chirii pe care mi le-a plătit Amy Winehouse – 0
Beri pe care mi le-a plătit Amy Winehouse – 0
De câte ori am facut sex cu Amy Winehouse – 0
Like-uri pe care mi le-a dat Amy Winehouse pe Daily Cotcodac – 0
Adevărul e că n-am fost aşa apropiaţi. [Julius – DailyCotcodac]

__________
* Back to Black

13 thoughts on “A murit Amy Winehouse”

  1. Total de acord! Si mie-mi placea muzica ei, insa nu eram un fan. Chiar si parintii ei au declarat, cu ani in urma, ca se tem ca fiica lor n-o mai duce mult daca continua stilul de viata de la care, in final, i s-a tras moartea. Pentru mine e o stire ca oricare alta. Mai impresionante sunt cele despre victimele norvegianului dement.

  2. Nu am fost fan Amy asa cum nu am fost nici fan Madalina Manole dar mi se pare sinistru sa glumesti cu depresia si prabusirea unui om. Se droga, “si-a facut-o cu mana ei”, de acord dar e tare trist sa razi de asta.
    Ce mecanism ciudat ne face sa ne amuzam pe seama suferintei unui om? (fie ea sautoprovocata sau nu).
    Probabil ca am ajuns atat de superficiali incat daca nu e vorba de cineva foarte apropiat noua (hai sa exagerez prosteste: sau de cineva care ne-a dat o multime de like-uri) o veste de genul asta devine prilej de ras.

    Nu dau cu piatra ci doar ma intreb ce e in neregula cu noi

  3. “dacă lui Amy nu i-a păsat de viaţa ei, de ce m-aş abţine eu de la a face câte-o glumiţă pe seama ei?”
    Ei nu i-a pasat de viata ei pentru ca ea avea dreptul sa nu ii pese, isi permitea sa faca asta, fiind viata ei. Tu de ce ti-ai permite sa faci cate-o glumita pe seama ei? Asta ar fi ceva de genul “daca tu alegi sa te tatuezi pe tot spatele, inseamna ca si eu am voie sa te mazgalesc cu markerul pe fata” sau “daca tu alegi sa iti amputezi un brat cu drujba, inseamna ca si eu am voie sa te intep putin cu acul”. Nu, nu e asa. Fiecare are drept deplin de viata si de moarte asupra persoanei sale, talentului sau, si tot ce mai tine de el, si indiferent ce alegere face, alegerea aia, oricat de monstruoasa ar fi, nu da nimanui altcuiva nici cel mai insignifiant drept referitor la persoana respectiva.
    Nu zice nimeni sa purtam doliu, ca nu avem motiv. Poate fanii ei au motiv, dar noi restul nu prea avem. Dar nici sa luam in ras si sa ne batem joc nu avem motiv. Interesant e cum din doua optiuni, diametral opuse, dar ambele la fel de nemotivate, o alegem pe cea mai ignoranta si cruda.

  4. si eu sunt suparata pe ea, nu era favorita mea, ce imi placea la nebunie era tapajul ei pe care ma chinui sa il execut de ceva vreme si intr-un final sper sa iasa asa, insa si-a facut-o cu mana ei. pacat, intr-adevar. dar rehab, parinti iubitori, pana mea, trebuia sa si lupte un pic.

  5. Sau daca nu se apuca niciodata probabil nu mai scotea din ea muzica pe care a scos-o, sau nu mai se apuca deloc nici de cantat si isi cauta un job real ca si restul colegilor ei de scoala si nu ii trebuiau vise de rockstar.

  6. “În general, ca om normal,” <- ???

    Habar n-am cine e tipa, ce canta, n-o plang, nu mi se pare ca moartea ei ar fi ceva amuzant (desi cine stie, poate unele din glumele alea chiar sunt amuzante, poate chiar si ea s-ar fi amuzat), nu i-am ascultat niciodata muzica, nu stiu exact ce probleme avea, dar…

    Dependenta de alcool nu inseamna ca toata lumea din jur considera ca bei cam mult. Dependenta inseamna ca nu functionezi fara. Cei din jur e posibil sa nu te vada niciodata consumand ceva. Pentru ca incerci sa ascunzi asta. Si incerci sa ascunzi consecintele asupra sanatatii. Pentru ca nu vrei sa te opresti (chiar daca fortezi lucrurile sa se aranjeze in asa fel incat sa te forteze sa incetezi macar o vreme) si incerci sa limitezi presiunile pe care le vor face cei din jurul tau in sensul asta. Chiar daca tragi o sperietura serioasa si aproape iti vezi moartea cu ochii, hotararea de a te lasa nu tine mai mult de cateva zile… in unele cazuri cateva ore. Nu te vindeci de dependenta ca prin minune imediat ce ti se spune ca o sa crapi din cauza asta.

    Dependenta inseamna ca ai sticle/ cutii cu pastile ascunse in masina de spalat, intre pernele de pe canapea, in spatele sertarului, intr-un animal de plus, intr-un ghiveci cu flori, in carcasa de la calculator. De cele mai multe ori doar goale. Pentru ca incerci sa-ti fortezi mana ca sa te lasi… macar pentru o vreme. Si in acelasi sens ai grija sa nu ai niciodata bani la tine cand iesi din casa. Si nici card si nici acte. Poti ajunge chiar sa-ti arunci cheile dupa dulapul pe care nu-l poti muta ca sa nu iesi si sa faci cumva rost (si uneori disperarea devine atat de mare incat te apuci de "pescuit"). In frigider ai o sticla de lapte umpluta pe jumatate cu apa in care bagi pe bucatele ambalajele de la pastile. Uneori ai dureri de inima si ti-e greu sa respiri. Daca nu mai e nimeni in preajma, te apuci de ceva si incepi sa te legeni gandindu-te ca mai vrei sa traiesti macar pana maine si daca nu se poate… eh, pana la urma ai avut totusi o viata buna. Daca mai e cineva de fata, duci o mana la ceafa si infigi ghearele in spatele gatului. Cat de tare poti, sa-ti distraga atentia de la cealalta durere si sa poti sa te prefaci ca totul e in regula. Daca nu trece repede… treci la brate. Bagi degetele pe sub maneca si infigi ghearele in brat. Asa "tratezi" o durere de inima. Daca ti se face greata si mai e cineva in jur si nu poti ajunge la o baie, gasesti un loc unde sa vomiti fara sa te vada cineva. Intr-o vaza, intr-o gaura scormonita cu degetele intr-o glastra, pe o gaura de aerisire si chiar si… in poseta sau intr-o punga, un prosop de hartie,niste servetele… care se baga dupa aia in chiloti.

    Oh, and a fix is called a fix for a reason. It does fix something. Chiar daca doar pentru scurt timp. Chiar daca doar aparent. Pentru scurt timp sau aparent sunt totusi mai mult decat deloc. Inseamna ca poti sa le vinzi altora o minciuna. Ca poti sa le eviti criticile. Macar pentru o vreme. Timp castigat. Sau macar iluzia timpului castigat. Timp care teoretic se vrea folosit pentru a corecta definitiv si cat se poate de real problema. Doar ca deja ai luat prea multe la bord, ai senzatia aia cum ca iti face creierul zbang-zbang-zbang-zbang-zbang in cap si oboseala devine prea mult… say goodnight…

    Sunt zile in care nu ti-ai poluat organismul cu nimic. E mandria ca n-ai facut-o, ca n-ai cedat. Si apoi e frustrarea ca n-ai facut-o. Si cauti motive sa o faci. Te-ai certat cu cineva? E un motiv! Daca te-ai certat cu persoana respectiva, e clar ca te uraste, asa ca o sa-i arati tu ei! O sa-ti faci rau tie! Te-ai impiedicat de sertarul lasat in afara? E un motiv! Ai o problema pe care nu stii cum sa o rezolvi? E un motiv! Macar asa amani momentul in care va trebui sa faci ceva in privinta problemei respective. Si asa nu stii ce-ar trebui sa faci…
    Si sunt zile in care iei ceva la bord. E un fel de usurare. Si in acelasi timp iti e scarba de tine si iti promiti ca de data asta chiar s-a terminat. Si apoi e starea de rau care urmeaza dupa o vreme.

    Cate din chestiile astea fac parte din viata unui om normal?

  7. A, si cum am putut sa uit de aruncatul pastilelor la gunoi… pentru ca la cateva zile dupa sa scormonesti prin acelasi gunoi cu disperare indiferent de cate chestii scarboase si imputite ai mai aruncat acolo intre timp…

    Dependenta arata urat si pute. Nu are demnitate, nu are logica…

  8. I’m with you on this one. Si-a cam facut-o cu mana ei si nu cred ca e cazul sa ii plangem noi ei de mila. Imi pare rau ca a murit, dar nu plang dupa ea.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.