blog my mind
Citeam ieri pe undeva despre Facebook Comments, un fel de plugin pe care-l instalezi pe blog şi care le permite vizitatorilor să comenteze articolele fără să mai fie nevoie să completeze câmpurile obligatorii – nume şi adresă de e-mail. Principalul argument pro Facebook Comments era că scapi de comentatorii anonimi. Sigur, că e foarte greu Read More …
A existat o vreme când deţinerea câtorva folii de celofan era dovada clară a bunăstării unei familii. Aveai cu ce să faci un buchet de flori, erai cineva. Se întâmpla aşa pentru că în România comunistă, folia alimentară de plastic, pungile din plastic şi chiar PET-urile erau uber-rarităţi. Nu cumpăram mezeluri înfoliate şi vidate, ci Read More …
Citeam undeva – probabil că în DoR – despre cum oraşul ar trebui să fie al nostru, al tuturor. Spaţiile publice să nu fie doar locuri prin care trecem, ci locuri pe care să le simţim ca fiind ale noastre. Bineînţeles, era vorba despre Bucureşti, dar ideea se poate aplica în orice oraş. Mi-ar plăcea Read More …
Ştiţi cum călătorea George Costanza când pleca pentru trei zile? Cu două genţi imense, pline cu de toate. Haine pentru fiecare stare sufletească pe care ar putea s-o aibă, cremă hidratantă, tot tacâmu’. Cam aşa sunt şi eu. Încerc să iau cu mine doar strictul necesar atunci când plec undeva, dar „strictul necesar” nu mai Read More …
De sărbătoare, la ştirile de la TV nu vezi altceva decât reportaje despre aglomeraţia din pieţe, din supermarket-uri, bătaia pe ouă, miei şi alte alimente „absolut necesare” pentru a pregăti drob, pască, cozonac şi ouă roşii. Toate mâncăruri tradiţionale, pe care „se cuvine” să le ai pe masă de Paşte. Pentru că părinţii mei s-au Read More …
Ori de câte ori îmi aranjez prostiile lucrurile pe rafturi, în dulapuri și dulăpioare, mă lovesc de problema lucrurilor rotunde – sau a lipsei de colțuri ori lucruri pătrate, că tot acolo-i. Astfel, mă enervează faptul că rafturile din frigider au suprafața dreptunghiulară, dar oalele sunt toate rodunde. În compartimentul pentru sticle ar încăpea mai Read More …
De ce ne-o plăcea nouă să furăm lucruri care ni se oferă gratuit? Când spun nouă, mă refer la noi, românii, sau poate chiar noi, pseudo-balcanicii. Când spun să furăm lucruri care ni se oferă gratuit, mă refer la: papucii de casă de unică folosință de la hotel [credeți că numa’ Groparu a plecat acasă Read More …
um anul asta am petrecut destul de mult timp in masina, pe drumurile patriei, mi-am amintit un lucru despre care am tot vrut sa scriu. Nu scrie nicaieri, dar sunt montate o multime de placute prin care ti se ureaza „drum bun” [noroc ca stam bine cu urarile, drumuri bune inca mai asteptam sa avem]. Read More …
Aseară, când scria pe blog despre biciclit, tata mi-a povestit o chestie. Cică atunci când era mic se gândea că ar fi interesant [util, practic, introduceţi alt adjectiv aici, să existe posibilitatea de a produce energie pedalând. Un dispozitiv ataşat de bicicletă ar fi înmagazinat cumva energia creată, aceasta urmând a fi folosită ulterior. Cred Read More …
Înțeleg că suntem în postul Paștelui, pentru că am văzut în mai multe locuri mâncare de post, sandwich-uri vegetariene, pate vegetal, covrigi de post ș.a.m.d.. În familia mea nu se ține post, așa că nu știu când începe și când se termină flagelul ăsta, dar am rude și cunoștințe care se abțin de la mâncarea Read More …