Sunt lucruri pe care le gandesc de multi ani, idei pe care le „coc” multa vreme si mi se pare ca gandindu-ma atat de mult la ele, ar fi aiurea sa le scriu pe blog. Asa cum e treaba cu religia. Cu icoanele. Cu „sa nu-ti faci chip cioplit”. Si cate si mai cate. M-am gandit ca a venit vremea sa le pun si aici, ca nu am nimic de ascuns.
Nu sunt atee. Sunt agnostica; suna mai interesant.
Am crescut intr-o familie ortodoxa obisnuita, nici prea religioasa, dar nici foarte pacatoasa. Nu am mers duminica la biserica, dar eram obligata sa ma spovedesc macar o data pe an, inainte de Pasti, cand „asa se cuvine”, sa te cumineci/impartasesti si sa te spovedesti. Si am mai mers la biserica in fiecare noapte de Inviere, precum si la nunti, botezuri si inmormantari. De multe ori, la spovedit mergeam chiar cu clasa, pentru ca pe vremea mea nu facea nimeni scandal cand eram obligati sa „studiem” religia. In rest, intram in biserica din Deva doar ca sa le aprind cate o lumanare bunicilor mei.
Ultima data cand am intrat in biserica a fost anul trecut, cand s-a maritat cea mai buna prietena a mea. Am rezistat vreo doua ore, pana cand foarte seriosul preot a inceput sa ne explice, cantat, ca femeia trebuie sa asculte de barbat, sa il urmeze, dar mai ales sa se teama de el. Pai bine, mosu’, da’ parca aveam drepturi egale. Sau noi, femeile avem dreptul sa ne fie teama de barbatul de langa noi? In fine.
Nu am avut niciodata rabdare sa citesc Biblia de la cap la coada. Oricum, din momentul in care am inteles cele 10 porunci, m-am intrebat: pe cine naiba vreti sa pacaliti voi?
„Chip cioplit”, indeed
Cea de-a doua porunca zice: „Sa nu-ti faci chip cioplit, nici alta asemanare, nici sa te inchini lor”. Deci cum vine asta? Pe de o parte, religia ne invata ca aceste zece porunci au venit direct de la Dumnezeu, care ne cere „sa nu ai alti dumnezei” afara de el, dar e OK sa ne inchinam la icoane si statui, pentru ca…?
Daca maine ar veni Dumnezeu si i-ar lua la intrebari pe milioanele de prosti care fac cozi ca sa se inchine la icoane sfinte, icoane facatoare de minuni ori moastele unor „sfinti”, ce raspuns ar primi? Unde, mai exact, este steluta [de-asta: *] de la cea de-a doua porunca, „steluta” care ne da voie, totusi, sa ne inchinam la orice tablou pictat de orice artist, oricat de nepriceput ar fi el? Unde anume scrie ca un om ca mine si ca tine poate fi sanctificat dupa moarte, iar credinciosii sunt liberi sa se inchine la „moastele” sale?
Poza de mai sus, fanii 9gag stiu, este a unei icoane pe care o babuta de 80 si ceva de ani din Spania a vrut sa o restaureze. A restaurat-o de toti banii [gratis, adica] si probabil ca inca mai sunt oameni care nu i-ar „da delete” de pe perete. Da, or fi icoanele facute de om, dar il suparam pe Dumnezeu daca nu le pupam/nu ne inchinam la ele!
In Islam, e interzis sa detii sau sa creezi orice statuie sau statueta, oricat de mica. Musulmanii chiar au inteles partea cu „sa nu-ti faci chip cioplit” si macar ei o respecta. Dar asa cum noi -otrodocsii, romanii – avem mii de credinciosi care se calca in picioare ca sa atinga ramasitele pamantesti ale unor pamanteni, si musulmanii se calca in picioare ca sa inconjoare un cub negru – templul Kaa’ba – care e aproape sfant, dar nu e chiar sfant si nu se chiar roaga la el, dar e important pentru ei sa ajunga acolo macar o data in viata si sa atinga cubul negru.
Sa nu-ti faci chip cioplit.
Am o vecina care si-a pus o icoana deasupra usii de la intrare (deci pe casa scarii), iti dai seama cam ce are in casa pe pereti.N-am intrat niciodata, dar nici curios nu sunt.
@Cipri.S: fa-i mustata cu carioca ;) It’s evolution, o samanta de darwinism in pamant crestin :))
Un simplu search pe google ” diferenta dintre icoana si chip cioplit ” iti rezolva dilema.
@Cristian:
„Să nu te închini lor, nici să le slujeşti, că Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu zelos, care pedepsesc pe copii pentru vina părinţilor ce Mă urăsc pe Mine, până la al treilea şi al patrulea neam…”.
Nu ştiu de ce, dar pe mine m-a făcut să râd. Poate îţi trebuie o anume dispoziţie ca să citeşti fără să râzi textele astea explicative. Eu n-o am.
@Denisa: icoana reprezinta zeitatea, nu este zeitatea.
Dar citatul „deşi sunt liber fata de toti, m-am facut rob tuturor, ca sa dobandesc pe cei mai multi/ cu iudeii m-am facut iudeu, ca sa dobandesc pe iudei/ cu cei de sub lege, ca unul de sub lege, desi eu nu sunt sub lege, ca să dobandesc pe cei de sub lege/cu cei ce n-au legea, m-am făcut ca unul fără lege/cu cei slabi m-am facut slab, ca pe cei slabi sa-i dobandesc/ tuturor toate m-am facut.” (1Cor-9:19-22) … e o excelenta lectie de comunicare de la sf. Pavel .. daca am avea mai multi PR ca el … de aici i s-o fi tras succesul crestinismului :))
Dupa parerea mea, aceasta porunca se refera la aspectul material al unui lucru. Nu ne inchinam la o bucata de lemn pictata, ci la ceea ce reprezinta ea. Oricum e o mare diferenta intre legea lui Dumnezeu si ce-au reusit oamenii sa faca din ea.
@Laura: Nu ar trebui să ne închinăm la nimic, nu asta se înţelege din poruncă?
@Denisa:
Semnul crucii este de asemenea un simbol: afirmarea Trinitatii (Dumnezeu Tata, Dumnezeu Fiul si Sfantul Duh). Nu este interzis sa te inchini, potrivit religiei noastre.
Afirmatia are doua,sau chiar mai multe taisuri. :”>
1)In primul rand,ortodocsii tot afirma sus si tare ca aceste icoane sunt reprezentari pamantesti ale lui Dumnezeu,ele nefiind altceva decat „un mijloc” de apropriere de Divinitate.
2)Stiu din carti ca acest cuvant provine de la grecescul „eikon”,care inseamna „chip”,”imagine”.Nu e interesant ca si in domeniul I.T. exista „iconite”?Daca le utilizam inseamna ca ne inchinam cu multa smerenie si cuviosenie lor ? :>
3)In Biblie apare ca o femeie bolnava (pe numele ei Veronica)a folosit stergarul pe chipul cel plin de transpiratie al lui I(i)sus Hristos.Ma rog,ideea e ca ,dupa ce i-a curatat fata cea obosita,a utilizat „prosopul” in foloase proprii.
:-” ->De-aici rezulta ca icoana are puteri miraculoase. :o
4)Daca tu vrei sa atingi in mod delicat si timid Lumina lui Dumnezeu,de ce sula lui Isten ai avea nevoie de o bucata de carton/sticla/alt material ieftin pentru a infatisa chipul muncitorului de pe camp ori al taranului ce sta la stana cu mioritele sale cam taciturne?Din cate stiu eu,oamenii reprezentau pe I(i)sus dupa chipul si infatisarea barbatilor obisnuiti ,doar nu era sa il picteze in accente neogothice sau cu trasaturi hliteriene.
5)Daca I(i)sus era evreu/iudeu,de ce e mereu reprezentat blond si cu ochisori umezi albstri/verzi?Pe deasupra,eu stiu ca Apostolul Pavel scrie in Epistolele sale ca E mare rusine ca un barbat sa aiba par lung si matasos deoarece femeia e „podoaba lui capilara”.
@Laura: nu ai dreptate in primul rand odata ce te inchini unei bucati de lemn pictate indiferent ca nu reprezinta zeitatea sau o reprezinta tot din aceeasi categorie face parte mai ales ca dupa ce ne rugam sunt multi care pupa sau saruta bucata de lemn
Biseraca vorbeste despre icoane ca despre o transpunere a lui Dumnezeu si a sfintilor.
Chipul cioplit se refera la ceva pe care il idolatrizezi, spre exemplu ca un poster cu Lagy Gaga, la care, hai sa fim seriosi, sunt oameni care ar fi instare sa se roage, pentru ca nu inteleg valorile societatii.
Este mult mai important sa crezi si sa iti arati credinta decat sa te inchini sau nu la o icoana „restaurata.” Dumnezeu nu e prost.
Porunca a doua a fost abrogata implicit prin venirea lui Hristos pe Pamint. Pina atunci, Dumnezeu nu se aratase niciodata oamenilor (chiar si Moise, caruia i-au fost revelate cele 10 porunci, il „vazuse” pe Dumnezeu doar sub forma unui tufis in flacari), deci orice reprezentare era considerata gresita si degradanta. Pe de alta parte, dupa ce Dumnezeu a venit pe Pamint ca Isus Cristos, oamenii l-au „vazut” si au putut sa-l reprezinte in ipostaze mai mult sau mai putin reusite, ca in exemplul din articol. Sint multe lucruri in crestinism care nu „se leaga”, dar pentru unele dintre ele chiar exista explicatii, nu trebuie decit sa le cauti, ca sa te documentezi inainte de a-ti forma o parere.
Sunt de acord cu Maddy. Da’ ce te faci cand altii se inchina la chipuri umane? By Jamie Foxx(aka stupid):
Am o vecina care si-a pus o icoana deasupra usii de la intrare (deci pe casa scarii), iti dai seama cam ce are in casa pe pereti.N-am intrat niciodata, dar nici curios nu sunt.
Read more: http://denisuca.com/sa-nu-ti-faci-chip-cioplit/#ixzz2DcFOkoeG
@Ovidiu: Foarte tare!
Si-asa suntem o natie de imbecili. Daca nici frica de Dumnezeu n-am mai avea, nu stiu ce s-ar alege de noi!
Nici eu nu sunt un crestin model, dar sunt sigura ca exista ceva deasupra noastra.
Sunt de acord cu tine. Nu stiu de ce avem nevoie de icoane, moaste, popi si alte lucruri pentru a vorbi cu Dumnezeu.
Oare El nu ne intelege direct? Are nevoie de intermedieri de tot felul ?
Obsesia pentru bani poate fi exemplu de chip cioplit. Dependenta de calculator asemenea, ca si dependenta de alcool droguri sau ciocolata. E greu sa recunosti dar.. suntem sclavi ai cafelei de dimineata, divinizam moda ne apuca tremuratul daca stam o zi fara internet. La asta se refera „chipul ciplit. Cand suntem robiti de obiecte facute de mana omului care nu au o putere reala ci una pe care noi le-o acordam din slabiciune. Intregul set de reguli pentru viata crestina s-ar putea reduce la: nu te lasa robit decat de Dumnezeu si fii tolerant. Cand ma rog unei icoane ma adresez sfantului reprezentat nu hartiei pe care este desenat. Mie nu mi se pare asa greu de inteles dar majoritatea oamenilor sunt destul de nelamuriti.
@Alex(andra)
In legatura cu punctul 3. Nu stiu in ce Biblie ai citit tu despre Veronica dar te asigur ca nu exista o asemenea povestioara. Poate ai gasit in cartile apocrife, dar acele carti nu sunt recunoscute ca fiind parte din Biblie. Sau poate ai citit ceva povestioare scrise de nu stiu cine… carti scrise poate la sute de ani de moartea lui Hristos.
@Alex
Si cum explici 1 Ioan 4:12: „Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; „?(carte biblica din Noul Testament).
Nu vreau sa fac polemica pe subiect….
P.S: Denisuca se merita sa citesti Biblia, chiar daca pare o carte grea… sau plictisitoare… dar macar pentru cultura ta generala.
@Marius: „Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată; Fiul cel Unul-Născut, Care este în sânul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut”. (Ioan 1:18)
3)Nu m-am exprimat cum trebuie.Nu se mentioneaza numele ei,dar stiu ca acest fapt apare scris in Evanghelii. :D