Îmi pasă. Not!

Se găsesc, în ultima vreme, tot mai mulţi idioţi care să mă muşte de fund. Unii pe la ziarul la care lucrez, alţii pe blog, cei mai mulţi pe blogurile lor. Pe unu’ îl… roade grija că scriu în Iaşi Plus, ziar care apare în Iaşi. Iar eu nu sunt din Iaşi. Mare tragedie! Aşa ceva nu s-a mai pomenit. Da, nene, scriu pentru că pot. Ai scrie şi tu… dar nu poţi? Te doare că VisUrât îşi permite să aibă în jurul său mai mulţi „sateliţi”, iar tu rămâi cu blogul şi cu dorinţa de a scrie cândva într-un ziar adevărat? Îmi pasă de tine şi de durerile tale. Zău. Uite cât de mult:

i care

Apoi, a descoperit şi Badea că sunt nevasta lui VisUrât şi sunt „şi eu bloggeriţă”. Şi-a scăpat o mică răutate la adresa mea. De ce, imbecilule? Cu ce te-am deranjat eu? Am scris cumva că o ai mică [leafa, desigur]? Nu. Atunci stai naibii în banca ta şi citeşte acolo frumos din ziare. Şi de tine îmi pasă. Vezi în poza de mai sus.

Cât despre alte „personaje” mai mult sau mai puţin importante care mi-au provocat nervi şi/sau diverse supărări în ultima vreme… şi de voi a început să îmi pese la fel de mult. Adică puţin spre deloc. Pe cuvântul meu că am lucruri mult mai importante la care să mă gândesc şi treburi mult mai importante de făcut. V-am acordat prea multă atenţie… e timpul să schimbăm priorităţile.

De exemplu, sâmbătă fac zacuscă. Now cry, bitches!

Dacă ai găsit o greșeală de redactare, mi-o poți semnala selectând textul cu pricina și apăsând Ctrl+Enter. Mulțumesc!

23 thoughts on “Îmi pasă. Not!”

  1. Ar fi bine sa te apuci sa vinzi zacusca, la cata reclama are se pare ca o sa mearga ca pita calda ;)
    Cat despre mancatorii de cur… nu merita nici o atentie

  2. Aaaa, da! Mă urmăreşti? Hihihi. Poţi să zici că la Dono am comentat, ca să priceapă şi ceilalţi comentatori de pe aci.

    Oricum, de la Jeg ştiu chestia asta cu „io primu'” şi nu o pot înţelege. Care-i scopu’?

  3. Păi dacă te atacă e bine, înseamnă că eşti bună şi ai succes. Ai văzut tu să mă atace cineva pe mine? Cui îi place blogul vine aici oricum, iar cui nu, noapte bună şi o zacuscă legată la gura. Şi uitată în cămară din 1990.

    Apăs cu încredere.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.