De-a lungul timpului, am primit o grămadă de chestii, ca bloggeriță importantă – în special acum 10 ani, eheeei, maică, pe vremea când bloggingul era la putere și nu existau vloggeri, Instagram era o chestie obscură doar pentru iPhone, TikTok nu ieșise din laboratoarele chinezești de propagandă etc.
Majoritatea cadourilor erau „consumabile”: iată ce bere nouă am lansat, gustă această ciocolată, îți mulțumim pentru colaborare, ia de-aici un ou de ciocolată cât capul tău, bucură-te de această zacuscă artizanală pe care nu o s-o mai găsești nicăieri etc. Fiind consumabile, le-am consumat și gata. Unele au venit însoțite de alte cadouri simbolice. Alte cadouri există și în ziua de azi, spre surprinderea mea. Despre acestea din urmă vreau să vă povestesc.
Portofel Anuschka din piele, pictat manual
În urmă cu aproximativ un deceniu, primeam de la iLUX un portofel din piele pictat manual pe care îl folosesc și astăzi. Am renunțat la el pentru scurte perioade de timp, înlocuindu-l cu portofele mai subțiri, care au „murit”. De fiecare dată m-am întors la ăsta și în continuare arată de parcă ar avea doi ani, nu mai bine de 10! S-a mai zgâriat pe alocuri, dar cusăturile sunt intacte și arată extraordinar de bine.
Ceva timp mai încolo, printr-un Secret Santa organizat tot de iLUX, am primit de la Francisc Vasile un portmoneu (portmoned?) tot din piele, frate cu portofelul pe care îl aveam deja. Nu știu pe unde o fi dispărut cel mic, dar portofelul, cum vă spuneam, este cu mine zi de zi și astăzi, după mai bine de zece ani. Din păcate, site-ul iLUX nu mai este…
Laptopul HP Beats Edition
Laptopul meu este un HP care la vremea lui a fost o mare șmecherie. Nu știu să vă dau detalii tehnice, pentru că dacă „scula” a mers, nu m-au interesat mega și gigabaiții, știu doar că este HP Beats Edition, adică a fost creat în colaborare cu Beats by Dre, la vremea aia o încercare de a scoate căști scumpe care să redea muzica fidel. E negru cu roșu și l-am folosit câtă vreme călătoream, în rest am fost desktop girl – până când nu am mai fost. De când telefoanele au preluat controlul, deschid laptopul mai rar, doar când am de scris texte mai lungi sau de editat video-uri. Deci tot mai rar.
Însă acest laptop, cu toate că a trecut prin niște reinstalări de Windows care l-au scuturat bine de tot, încă se încăpățânează să fie funcțional și să se miște chiar decent. Acuma… știți cum e, depinde cu ce îl compari. Că eu am lucrat pe un laptop ASUS tip rachetă sau avion și mi-e chiar greu să îl mai deschid pe bietul HP de acasă!
iPod Shuffle
Un alt obiect care este încă util la mulți ani de când l-am primit: un mic player iPod. Pe ăsta mi l-au făcut cadou oamenii din agenția care se ocupa de băutura energizantă Burn. Așa cum vedeți pe la influencerii voștri preferați, brandurile trimit, prin agenții, tot felul de cadouri oamenilor din online. Și aceștia nu au nici o obligație să le menționeze, dar uneori o fac – și atunci noi vedem ceea ce se numește „unboxing”. Pe vremea mea, Burn a trimis mai multor bloggeri o cutie neagră, elegantă, cu acest micuț player și cine mai știe ce alte bunătăți. Cert e că pe ăsta l-am folosit în dușmănie, după care l-am abandonat, pentru că devenise inutil în epoca telefoanelor pline cu muzică, iar acum, când toată muzica e online, cu atât mai puțin l-aș fi folosit. Dar el încă funcționează! După zece ani!
Odată cu utilizarea acestui iPod, am ajuns la două concluzii:
1. că nu o să mă înțeleg niciodată cu ecosistemul Apple (ca să îl poți folosi, trebuia să îți instalezi iTunes și să sincronizezi muzica din contul tău cu el… ceva deosebit!) și
2. că pe partea de audio, căștile de la Apple nu sunt egalate de nimic. Am avut tot felul de căști micuțe, intraauriculare, dar cele de la iPod-ul ăsta au fost cele mai bune căști ever.
Centură iFitness
Toată vara lui 2023 am folosit, pe post de curea elastică, o bandă de fitness pe care am primit-o cadou tot așa, ca bloggeriță importantă, în urmă cu foarte mulți ani. Scopul ei în viață era să îți țină în siguranță cheile, o bancnotă, eventual și un telefon micuț atunci când ești la sală sau pur și simplu faci mișcare, alergi. Nu aveam eu nici o treabă cu asta în urmă cu 10 ani, abia în 2017 am descoperit mersul pe jos ca activitate recreativă, deci… în 2013 am „pus-o bine”, doar ca s-o redescopăr după 10 ani! Din păcate, nu mai știu cine mi-a trimis-o. Le-aș mulțumi pentru că este un obiect de care realmente m-am folosit toată vara și care mi-a făcut viața mai ușoară. E foarte utilă o astfel de centură/curea atunci când ai haine subțiri, fără buzunare, și nu ai unde să îți ții un ban sau o cheie, ceva, acolo. A mea are chiar două buzunare.
Mobilierul de la IKEA
În 2023 s-au împlinit fix 10 ani de când o echipă de designeri și fotograf comisionată de IKEA Suedia (!!!) mi-a transformat complet o cameră din apartament. Se întâmpla pentru că ei căutau oameni cărora să le facă astfel de modificări pentru revista lor, tipărită pe atunci în zeci de limbi, țări și sute de mii de exemplare, iar eu eram fană IKEA și scrisesem pe blog de mai multe ori despre produsele (mici) pe care le aveam de la ei. Făcusem și un inventar al tuturor produselor, destul de multe, pentru cineva care nu avea un magazin IKEA la îndemână. Lor le-a plăcut că eram – și am rămas – fana sinceră a produselor lor, așa că mi-au făcut această propunere. Și astăzi dorm în patul acela și este cel mai confortabil loc de dormit. Iar dulapurile PAX, o gamă pe care IKEA atunci o lansase, se țin bine, după 10 ani de închis-deschis ușile cel puțin o dată pe zi. Deci multe „sesiuni” de închis-deschis!
Lentilele Essilor Crizal Prevencia
Ochelarii ăștia îi am de cel puțin opt ani. Între timp, i-am schimbat cu niște lentile mult mai șmechere, tot de la Essilor, care însă au avut o viață mai scurtă. Nu știu din ce motiv, noile lentile s-au zgâriat îngrozitor, ca un parbriz care a trecut prin prea multe. Inițial a început să se „ducă” stratul de protecție de pe margini, după care au apărut zgârieturile. Astăzi sunt aproape de nepurtat, motiv pentru care m-am întors la lentilele de acum 8 ani, care aveau o mică zgârietură fix în locul prin care „focalizez” cu ochiul stâng, adică acolo unde mă interesează cel mai tare să văd bine. Am învățat să ignor acea zgârietură, să trăiesc cu ea încă vreo câteva luni, pentru că în 2024 îmi doresc să renunț de tot la ochelari, așa că nu are rost să bag banii în alte lentile scumpe. Dar revenind la lentilele Crizal Prevencia, acestea și-au făcut și își facă încă datoria aproape fără cusur. E drept că am cam avut grijă de ele, pentru că mi-am dat seama că o pereche de ochelari trebuie să mă țină cam cât două smartphone-uri, adică între 4 și 8 ani. Iată că, după 8 ani, aceste lentile încă sunt super OK. Și am fost recent la un control și nu mi s-au schimbat dioptriile, deci stau încă bine.
Voi cu ce obiecte care sfidează consumerismul vă lăudați?