Scârţ. Loc lejer

Un birt* pe care mi-am dorit să-l văd încă de când am văzut primele poze cu el este Scârţ, cunoscut şi ca Scârţ Loc Lejer, din Timişoara. Cred că prima dată am “dat” de el pe unul dintre multele bloguri de handmade pe care le urmăresc. M-a surprins că poate să existe aşa ceva în România, ba chiar atât de aproape de mine, în Timişoara. A trecut de atunci aproape un an şi am fost de mai multe ori în TM, dar n-am reuşit să-l vizitez.

Sâmbătă, după un chef greu, se cerea o cafea bună, băută într-un loc pur şi simplu lejer. Aveam nevoie de linişte şi cum Robert mi-a zis că ştie unde-i Scârţ, am profitat de ocazie şi l-am rugat să mergem toţi trei – adică eu, Sebi şi Robert – în Scârţ. Din păcate, n-am stat decât vreo jumătate de oră, pentru că ne grăbeam să ajungem acasă, dar tot mi-am făcut o idee: Scârţ este cel mai fain birt din România!

Andrei şi Ovi, nu vă repeziţi să închideţi tab-ul, pentru că Fischer’s din Deva şi Little  Pub-ul vostru sunt pe podium, ba chiar la egalitate cu Scârţ. Doar că sunt locuri diferite, pentru momente diferite ale zilei; Little Pub e pentru seri între prieteni, Scârţ e pentru dimineţi însorite şi după-amieze leneşe şi liniştite [aşa l-am văzut eu], iar Fischer’s e pentru toate momentele când nu sunt în Timişoara şi am chef de atmosferă faină.

Soarele de afară nu ne-a lăsat să stăm înăuntru, unde sunt trei încăperi medii decorate cu tot ce le-a trecut prin minte celor care s-au ocupat de Scârţ, aşa că am ales să stăm în grădină. Pe lângă terasă, există o grădină cât se poate de verde, cu mese şi scaune improvizate din butuci, cu hamacuri, cu linişte şi cântec de păsărele. Nu exagerez cu nimic. În interior, multă culoare, cuvinte şi artă, afişe, desene, caricaturi, scrijelituri, discuri de vinil, meniuri băgate în borcan,  băuturi cu denumiri amuzante – Sfântul Ciuc, cafea cu spume, Ghiosăr, ceai în stomac, ceai de nu mai mori, ceai în gură etc.

N-am apucat să le studiez pe toate în amănunt, dar asta nu poate să însemne decât un lucru: că mă voi întoarce la Scârţ. Nu doar pentru casa veche decorată într-un mare fel, ci şi pentru oamenii de acolo, care m-au făcut să mă simt de parcă venisem în vizită şi eram un obişnuit de-al casei. În nici un alt loc nu mi s-a întâmplat să fiu luată de mână – la propriu! – şi dusă în camera alăturată, ca să admir opera de artă proaspătă de pe un perete. 

Mi-nu-nat! Mulţumesc, Scârţ Loc Lejer, pentru “cea mai liniştită cafea” de anul ăsta!

* Disclaimer: Chiar dacă DEX zice că birtul este un restaurant mic şi modest, eu numesc toate barurile, generic, birturi. Chiar dacă-s de super fiţe, deşi nu mă învârt eu prin astfel de locuri, nici măcar din greşeală.

6 thoughts on “Scârţ. Loc lejer”

  1. Foarte fain in Scârţ Loc Lejer si cu toate astea am fost doar o singura data acolo. Daca ai ocazia incearca si Manufactura sau Bruiaj. Tot prin aceeasi zona, oarecum.

  2. Intr-adevar, Scart e special si desi nu sunt un obisnuit al locului, am exact aceeasi senzatie ca si tine de fiecare data cand calc pe-acolo.
    PS: nu pot sa cred ca nu ai fotografiat umbrelele care atarna de tavanul uneia dintre camere :P Daca nu le-ai observat deloc, in mod cert trebuie sa revii! :)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.