În lumea așa-zis civilizată, se aruncă o treime* din cantitatea de mâncare destinată consumului uman. În timp ce în alte părți ale lumii unii mor de foame, noi facem nazuri la ciorba veche de două zile și aruncăm ”resturile” pentru că ”au prins gust” din frigider sau te miri ce alte mofturi.
Nu mâncăm ca să trăim, noi trăim ca să mâncăm – și mâncăm în fiecare zi altceva, iar ce-a rămas de ieri aruncăm fără milă, fără să ne gândim la drumul parcurs de ingredientele din acele mâncăruri de la fermă până în farfuria noastră.
Personal, încerc să reduc risipa pe cât posibil, deși nu-mi iese nici mie întotdeauna. Cumpăr foarte des alimente pe cale să expire, așa-numita marfă cu ”vânzare accelerată”, din două motive:
- sunt mai ieftine (ex.: am dat 3,50 lei pe o cutie de humus cu ardei care altfel ar fi costat 10 lei)
- le ”salvez” de la a fi aruncate
Nu o dată mi s-a întâmplat să cumpăr o plasă cu 5-6 avocado (sau avocazi, cum le zic eu) necopți care s-au copt în același timp și am ajuns să arunc mai bine de jumătate, pentru că nu am întotdeauna chef/timp să fac guacamole din ei. Guacamole e o rețetă simplă: avocado, roșii, ceapă, usturoi, ardei iute, sare – iese o pastă delicioasă, numai bună de întins pe pită. Așa că m-am învățat minte și nu mai cumpăr avocado en-gros, ci iau câte unul când mi-e poftă. Aceste fructe vin de foarte departe, de obicei din America de Sud, sunt transportate pe distanțe de mii de kilometri doar ca să ajungă să se strice la mine în bucătărie. Nu e frumos… plus că mai sunt și tot felul de probleme legate de ”mafia avocazilor” și poate nu-i tocmai OK să încurajăm comerțul care face victime, chiar dacă avocado conține grăsimi sănătoase, nesaturate.
Direcția de Sănătate Publică a trimis o informare în care subliniază importanța consumului de cereale integrale pentru sănătatea populației. Eu aș vrea să subliniez că atunci când spunem ”cereale” nu ar trebui să ne gândim la chestiile alea îndulcite, bune la gust, dar complet nesănătoase, pe care americanii le consumă la micul dejun cu lapte. Cereale sunt ovăzul, grâul, orzul – chestii pe care ar trebui să le consumăm cât mai puțin procesate, ca dealtfel toate alimentele pe care le mâncăm! Mai jos, comunicatul:
Alimentația nesănătoasă este unul din cei 4 factori de risc comportamental modificabili (alături de fumat, consum de alcool și inactivitatea fizică), care contribuie la apariția majorității bolilor cronice importante. Alimentația nesănătoasă generează obezitate la copii, în creștere alarmantă în Europa și întreaga lume, cu consecințe importante asupra sănătății fizice și mentale a copiilor și un risc semnificativ de înmulțire a
bolilor cronice la copii și adulți. Alimentația nesănătoasă combinată cu inactivitatea fizică crește semnificativ
riscul de boli cronice netransmisibile la adulți, în special boli cardiovasculare.Astfel, o dietă săracă în cereale integrale este definită ca fiind un consum mediu zilnic de mai puțin de 90 grame/zi și este considerat al doilea factor de risc (ce ține de dietă, după consumul de sare) de morbiditate și mortalitate prin bolile cardiovasculare, cancer, hipertensiune arteriala, obezitate și diabet zaharat de
tip 2.Pentru a sprijini țările în aceste eforturi, Organizația Mondială a Sănătății oferă cadrul de acțiune pentru dezvoltarea și implementarea politicilor de achiziții publice de alimente și servicii pentru o alimentație
sănătoasă. Statisticile recente ale Organizației Mondiale a Sănătății situează România printre țările europene cu cea mai mică speranță de viață (locul 35). Primele 5 cauze de deces se referă la afecțiuni având legătură directă cu stilul de viață și, implicit, cu alimentația: boala coronariană, accidentul vascular, hipertensiunea arterială, boala hepatică și cancerul, în cazul acestora alimentația jucând un rol important.Conform OMS, alimentația sănătoasă include consumul zilnic a minimum 400 g (5 porții) de fructe și legume (în afară de cartofi), leguminoase, nuci și cereale integrale. Referitor la consumul de cereale integrale, reglementările UE arată că o dietă echilibrată trebuie obligatoriu să conțină un consum mediu zilnic (în grame pe zi) de 70 de grame cereale integrale la femei și 90 de grame de cereale integrale la bărbați. În România, datele obținute din Portalul cunoașterii pentru promovarea sănătății arată un consum mediu de 16,4 g cereale integrale pentru femei și 17,5 g cereale integrale pentru bărbați.
DSP Hunedoara
Beneficiile consumului de cereale integrale
• Reprezintă o sursă bună de fibre
• Contribuie la pierderea în greutate
• Contribuie la menținerea unui nivel stabil al glicemiei și la reducerea cu până la 21% a riscului de diabet zaharat de tip 2
• Contribuie la prevenirea bolii canceroase, în special a cancerului colorectal și cancerului de sân
• Contribuie la prelungirea duratei vieții
• Oferă organismului fibre alimentare, proteine, fier, zinc, vitamine B, vitamina E, mangan, seleniu, cupru, magneziu, fosfor. Aceste elemente nutritive ajută la menținerea unui organism sănătos și puternic.
Cum putem reduce risipa alimentară?
Cred că teoria o știm cu toții, dar nu strică să ne reamintim câteva lucruri de bază:
Prima dată consumăm ce avem deja în casă. Fie că e vorba despre resturile de la cina de aseară care acum sunt în frigider, fie despre cartofii de care am uitat în cămară, fie despre pachetul de paste început și neterminat, important este să ”mergem la cumpărături” în propria cămară înainte de a da banii pe alte alimente. Putem folosi resturile de la cină pentru a încropi un prânz pentru a doua zi.
Ciorbele care nu se văd… se uită! Recomand să NU păstrați mâncarea în containere colorate, mate. Eu am cumpărat câteva caserole mari, transparente, în care să ținem (în frigider) mâncarea preparată. Că nu le folosește nimeni e altă problemă, ideea însă e foarte bună: în loc să ții ”blocată” o oală, ai ciorba sau tocana sau whatever într-un recipient transparent, o vezi, îți sare în ochi, nu te gândești că trebuie să gătești altceva.
Dă o tură prin congelator. Am un congelator de sine stătător, o ladă frigorifică imensă, care să ne dea emoții data viitoare când ne taie EON curentul pentru că nu am plătit facturile uriașe emise greșit… Dar am! Problema cu congelatorul ăsta mare e că fiecare pune câte ceva în el și nu există un sistem de management care să ne permită să știm ce avem și unde este acel ceva. Sfatul ăsta e și pentru mine: din când în când, este necesară o reorganizare, etichetare și consumare de urgență a mâncărurilor care stau pe acolo de prea mult timp. Sfaturile de pe net zic că poți ține carnea congelată timp de câteva luni, dar sincer, am mâncat de multe ori (pe vremea când mâncam carne) carne congelată de multe luni și n-am pățit nimic, iar gustul era la fel de… fad. :)) Dar voi nu faceți ca mine; consumați chestiile care stau de prea mult timp, altfel vor ajunge la gunoi și voi veți fi parte din statisticile rușinoase despre europenii care aruncă mâncarea!
Nu cumpăra mai mult decât știi că îți trebuie. Tentații sunt multe și la tot pasul. Eu, una, sunt pasionată de reduceri. Dacă găsesc ceva la preț mic sau foarte mic, primul impuls este să cumpăr, abia apoi mă gândesc dacă îmi trebuie sau nu. Vina e un pic mai mică atunci când arunc ceva care oricum ar fi ajuns la gunoi, dar tot există.
Folosește cojile și capetele pentru a face supă – ceea ce în engleză se numește stock și în română poate fi tradus ca bază pentru mâncăruri. De fiecare dată când cureți o ceapă, nu mai arunca cojile. Cojile de cartofi, de ceapă, cotorul de la varză, orice ar ajunge în mod normal în gunoi pune într-o caserolă pe care o ții la congelator. Când se umple, le fierbi și îți rezultă o supă cu un gust decent, pe care o poți folosi ca bază pentru mâncăruri. Am încercat, chiar nu e o idee rea, doar că eu nu prea gătesc mâncăruri complexe, elaborate, deci… dacă pun niște cușcuș sau tăiței în zama aia, e destul.
Folosește resturile de legume pentru a face o tocană. În același registru cu sfatul anterior, dacă ai mai multe legume (morcovi, cartofi, păstârnaci etc.) care s-au înmuiat, nu le arunca. Bagă banii într-o oală cu gătire lentă și când se adună mai multe ”resturi”, pune niște apă și niște leguminoase (linte, năut, fasole etc.) și dă-i să-ți gătească. Vei avea o tocană bună de savurat în zilele în care nu ai alte idei de gătit.
Sharing is caring! Dacă ai norocul să primești de la țară ouă de casă, legume, fructe, mai ales când este sezonul abundenței, dar nu știi ce să faci cu ele sau nu ai chef să te apuci de conservat pentru iarnă, în loc să le lași să se strice, dă-le vecinilor sau prietenilor care s-ar bucura de ele. Poți întreba în grupul de prieteni sau vecini cine le dorește, ca să fii sigur că ajung unde trebuie.
Dacă mai aveți sfaturi, sunt binevenite în comentarii!
*Sursa: https://www.wfp.org/stories/5-facts-about-food-waste-and-hunger