Am vreo trei. Sau mai multe. Nu că aş suferi de personalitate multiplă, nu mi s-a întâmplat niciodată să aflu că am făcut ceva fără ca eu să-mi amintesc, aşa cum am văzut în United States of Tara, dar uneori mă trezesc mulţumindu-mi mie, celei din trecutul apropiat, pentru câte ceva.
Alter ego-ul de luni: grumpy Denisa
Lunea, când ajung la redacţie, sunt deja obosită după un week-end în care m-am culcat când afară era deja lumină. De obicei nu-mi găsesc biroul aşa cum l-am lăsat miercuri; aşa mi s-a întâmplat în urmă cu două săptămâni. Erau atâtea prostii pe biroul meu, încât efectiv nu mai aveam loc să lucrez. Hârtii, dosare, pâine uscată, stick-uri, pixuri, masa era plină, aşa că m-am enervat şi am început să le aranjez. Am mutat co-locatarul la alt birou, cu tot cu căni murdare, hârtii, pixuri şi dosare, iar pe masa mea am făcut curat. Mi-a luat trei ore cu tot cu măturat şi şters pe jos, dar a meritat.
Deci lunea sunt grumpy. Nu am aproape nimic în comun cu Denisa de marţi, care are chef de făcut pagini, uneori vine cu tot felul de idei creţe pentru îmbunătăţirea ziarului etc. Lunea îmi fac treaba pentru că-i musai şi de cele mai multe ori nu o fac cu plăcere. Nu e de vină nimeni, doar Denisa de weekend, care nu se gândeşte deloc la cea de luni.
De multe ori, lunea plec acasă fără să-mi spăl cana sau paharul, las tacâmuri murdare în baie sau pe birou, nu şterg masa, nu strâng lucrurile de pe acolo şi uit câte ceva, cum ar fi tumbler-ul cu cafea sau câte o portocală.
Alter ego-ul de marţi: dacă-i musai, cu plăcere
Marţea sunt deja resemnată: ştiu că indiferent la ce oră aş pleca la serviciu, nu mă voi întoarce acasă înainte de miezul nopţii. Uneori stau şi până la 2-3 AM, aşa că ştiu că ziua de marţi e „pierdută”, nu mai ajung pe acasă numai în cazuri excepţionale. Cum ar fi când n-ai de lucru şi şeful te trimite acasă pentru două ore, considerând că e mai bine să dormi decât să leşini pe scaunul de la birou. Sau când te duci cu fotoreporterul până la Geoagiu-Băi, ca să facă nişte poze la un seminar care se ţine la Hotelul Germisara, şi după ce îşi termină treaba propune să faceţi şi-o băiţă la ştrand. Când sună şeful să întrebe dacă mai veniţi la lucru, îi spuneţi că imediat plecaţi, că deja vă cam doare capul de la atâta stat în soare. Oh, ce vremuri…!
Deci marţea e ziua în care sunt foarte eficientă, pentru că am creierul setat pe muncă. Ştie că nu se pune problema de alte activităţi, aşa că am spor.
Alter ego-ul de miercuri: miercuri e vinerea mea!
Pentru mine, miercuri e ultima zi de muncă la ziar. Am, de obicei, foarte puţin de lucru la paginile ziarului şi-mi rămâne doar să pun articolele pe site, chestie care mă relaxează, pentru că nu întotdeauna simt că muncesc. Când faci ceva de plăcere, nu oboseşti. Mai obosesc când trebuie să fac trei lucruri simultan şi mă mai ţine Kid de poveşti, dar în general miercurea sunt foarte relaxată.
Ajung la redacţie mai repede decât în celelalte zile, dar ştiu că dacă am chef să plec, pot să-mi iau pur şi simplu paginile pe un stick şi să lucrez de acasă. Am şi făcut asta de câteva ori, m-am dus acasă, am tras un somn zdravăn şi am lucrat seara, când eram mult mai odihnită.
Denisa de miercuri e cea mai de treabă dintre alter ego-urile mele. Odată, Denisa de miercuri a coborât la chioşc şi a cumpărat mai multe dulciuri pentru ea şi mama ei, iar înainte să plece, i-a lăsat Denisei de lunea următoare un pachet de Lucky Strike şi o ciocolată Bounty în sertarul de sus.
Denisa de weekend a uitat complet de micul cadou pe care şi l-a făcut singură, iar luni, când s-a dus la serviciu, şi-a început săptămâna cu zâmbetul pe buze. Nu exagerez când spun că am uitat complet: chiar am întebat prin redacţie dacă mi-a pus cineva în sertar o ciocolată şi-un pachet de ţigări!
Alter ego-ul de weekend
De joi până duminică, sunt alt om. Nu mai stau stresată că trebuie să merg la redacţie, nu mă gândesc cu groază că mai am două zile până începe weekend-ul, nu am nici un stres major. Ştiu că pot să plec oriunde şi să mă întorc luni, cel târziu marţi, iar după ce o să am maşinuţa mea, chiar o să plec unde o să am eu chef. Şi benzină. :D
Voi aveţi astfel de „personalităţi” sau sunteţi aceiaşi oameni de luni până duminică?
Sa fie vineri..In rest sunt happy mood..Dupa vineri sunt relax mood :)
Stările mele se schimbă, dar nu în funcţie de zilele săptămânii. Şi uite un serial despre care nu ştiam, aşa că tre’ să-ţi mulţumesc.
Pentru mine luni e o zi de coșmar!după 2zile de odihnă începe nebunia!mai ales LUNI când am biroul plin cu acte de nu mai știu pe ce să pun mâna!Dar Vinerea e cea mai super zi a săptămâni!!doar pentru că săptămâna sa terminat!
Singura stare care se repeta este cea de luni dimineata, cand ma incalt in reluare si imi pare rau ca nu mi-am luat doua zile libere. In rest mai degraba sunt meteosensibila :))…