blog my mind
Zilele trecute, am postat pe Facebook o poză din telefon, cu nişte chestii verzi. Cine a copilărit în perioada comunistă probabil că a văzut sau chiar a mâncat bomboanele gumate, verzi şi acoperite cu zahăr pe care poporul prieten chinezesc ni le exporta în draci. Bomboanele verzi „pentru tuse” şi alifia mentolată în cutii metalice erau printre cele Read More …
Voi, ăştia mai bătrâni, ţineţi minte sticluţele alea mici cu „esenţe” de rom, de migdale, de vanilie pe care le foloseau gospodinele la prăjituri? Sunt convinsă că şi astăzi se mai folosesc, pentru că le-am văzut prin supermarket-uri şi dacă nu s-ar cumpăra, nu s-ar mai produce. Mi-am amintit de esenţa de migdale, care era preferata Read More …
Suna mai bine „I love being an adult”, dar dacă asta avem, cu asta defilăm. Chiar îmi place că pot face tot ce vreau, atunci când vreau, aşa cum vreau eu. Ce-i drept, eu sunt un caz special – nu trebuie să mă trezesc în fiecare zi cu noaptea-n cap, nu trebuie să merg la un serviciu pe care-l Read More …
Dacă la vederea acestei imagini şi voi vă amintiţi de copilărie, înseamnă că aţi avut nişte părinţi foarte faini, care v-au iubit – şi, după caz, vă iubesc şi acum. Nu vreau să răsucesc cuţitul în vreo rană, am vrut doar să vă arăt poza asta pe care am făcut-o în urmă cu o săptămână şi-un pic Read More …
A long, long time ago, in a galaxy far, far away, adică acum vreo 10-11 ani, aveam un telefon Nokia 5110 verde crud şi abonament la Cosmorom. Aveam un număr tare fain, pe care nu o să-l uit niciodată: 096-571516. 1957 e anul în care s-a născut tatăl meu, iar 15-16 sunt numere uşor de Read More …
Am văzut, în ultima lună, că mulţi dintre voi aşteptaţi cu nerăbdare să se sfârşească anul ăsta „blestemat”. Nu ştiu de ce, probabil că sunt mulţi superstiţioşi pentru care 2013 a fost un an cu ghinion. Dacă te aştepţi de la un an să fie nasol, probabil că aşa va fi… nu ştiu, zic şi Read More …
Articol scris de tatăl meu, care în 1989 avea 30 şi un pic de ani şi era căpitan şi locţiitorul comandantului unei unităţi militare. Eu aveam şapte ani, nu pot să-mi dau cu părerea decât despre calitatea jucăriilor, dulciurilor şi a desenelor animate de pe vremea aia. Multă lume se întreabă acum, după mai bine Read More …
Când eram eu mică, aveam doi verişori care erau şi mai mici. Sărbătorile de iarnă mă găseau întotdeauna în satul bunicii materne, pentru că acolo venea şi Moşu’. În fiecare an, în 24 decembrie, mătuşa şi bunica mea împodobeau bradul cu globuri şi alte decoraţiuni cine ştie de pe unde adunate plus bomboane de pom, Read More …
Aşa o să le povestim copiilor noştri: l-am cunoscut pe Sebi citindu-i blogul, dar am luat legătura cu el cu ajutorul messenger-ului. O ştiu pe Tomata de pe vremea când era Andreea Ursu şi bârfeam sau stăteam la poveşti pe messenger. Yahoo Messenger. Pe vremuri, adică din 1998, când am descoperit eu Internetul, şi până Read More …
Cândva pe la începutul anilor 1990, locuitorii oraşului Deva fuseseră binecuvântaţi cu televiziune prin cablu. Când, în 1994, familia mea s-a mutat din Orăştie în Deva, eu eram deja la curent cu desenele difuzate de Cartoon Network* şi show-urile de la MTV, pentru că ai mei mă mai lăsau la bunici şi, din fericire, pe Read More …