blog my mind
Septembrie 1997. Atunci a început povestea Avon în România. Atunci când Avon a venit în Deva, eu tocmai ieşisem de la şcoală şi pentru că locuiam la doi paşi de casa de cultură, m-am dus, atrasă de agitaţia din foaier, să văd ce se întâmplă acolo. Încăperea era plină de femei care roiau în jurul Read More …
Nu am suferit niciodată de gastroenterocolită acută [o afecţiune infecţios inflamatorie a intestinului, caracterizată prin apariţia diareei alături de alte semne clinice: febră, anorexie, vărsături, stagnarea ponderală, colici abdominale – sursa], dar undeva, prin arhivele cabinetului medical din cadrul liceului la care am fost, există o fişă medicală cu numele meu pe care afecţiunea asta Read More …
Dacă aţi copilărit, ca şi mine, în anii ’80, probabil că vă aduceţi aminte de cuvintele din titlu. Stăteam afară, la joacă, cât era ziua de lungă şi nu ne mai dădeam duşi în casă. Unii părinţi îşi chemau copiii în casă de pe geam, dar dacă plozii se ascundeau suficient de bine, părinţii n-aveau Read More …
Atenţie: nu citiţi dacă vă ştiţi cu stomacul sensibil şi vreţi să mai luaţi micul dejun sau prânzul sau pe ambele!
Nu cred că a fost iarnă, de când port ochelari, în care să nu fi avut vreo păţanie nefericită sau măcar amuzantă legată de aburirea lentilelor. Pentru că ochelarii sunt buni, dar nu pot fi purtaţi în orice condiţii – la sală, când e foarte frig afară, la înot etc., am decis să „trec” pe Read More …
Despre ideile mele fixe am mai scris în urmă cu puţin timp. Mi-am amintit de încă o chestie care, în urmă cu vreo opt ani, mi-a dat lumea peste cap – exagerez, desigur, de dragul expresiei: felul în care se taie roşiile. Am crescut cu un tată militar, întrucâtva obsedat de simetrie, ordine şi disciplină. Read More …
Am auzit astăzi la Europa FM o melodie de pe la sfârşitul anilor ’90. O aud relativ des, semn că nu a fost chiar rea la vremea ei. În 1998 sau 1999, era „melodia noastră”. Aşa decretasem eu şi ori de câte ori o auzeam, mă gândeam la el. Acum, de câte ori o aud, Read More …
De două zile lucrez la articolul ăsta, e foarte lung, așa că dacă nu aveți timp, lăsați-l pe mai târziu; sunt prea multe poze și e păcat să nu le savurați pe toate, mai ales că au fost handpicked. :D Apropo, dacă nu le-ați văzut pe cele din 2010, le găsiți aici [click, click!]. Sunt Read More …
În 1996, aveam 14 ani şi trecuseră aproape doi ani de când ai mei m-au „smuls” din oraşul în care am copilărit şi m-au obligat să-mi schimb locuinţa, şcoala, vecinii, prietenii şi colegii cu unii/unele noi, în Deva. Pentru mine, a fost o perioadă cu [prea] multe schimbări şi nu-mi amintesc prea multe, dar nu Read More …
Când eram mică, mă feream de înjurături ca dracu’ de tămâie. Nu aveam în bucătărie un „swear jar”, aşa cum vezi prin filme că au familiile americane, în care fiecare membru adult al familiei e obligat să pună câte un dolar atunci când îi scapă o înjurătură de faţă cu copiii. Ai mei părinţi pur Read More …