blog my mind
Încă de când eram mică, bunicii mele i-a „plăcut” să se plângă de tot felul de dureri. Oasele, picioarele, spatele, capul, toate o dureau şi o dor. Zilele trecute a întrebat-o o musafiră în engleză dacă-i place cum a ieşit camera, bunica a răspuns dând din cap că da, a adăugat că e foarte frumoasă, după Read More …
Cred că, în cercurile noastre de prieteni, cu toţii ne referim la fecale folosind cuvântul… colocvial. Ştiţi la care mă refer. Singurele momente când spunem că avem sau nu avem scaun regulat sunt când ne aflăm în cabinetul medical sau în faţa unui doctor [medic, nu doctor în ştiinţe politice, că ăla n-are legătură] şi, eventual, când Read More …
Pentru cine n-a înţeles titlul: temeţi-vă de abilităţile mele de a căuta pe Google! De ce?
Dacă aţi observat că în noaptea asta am publicat trei articole – ăsta fiind al patrulea – şi vă gândiţi că sunt cam neserioasă pentru că nu v-am răspuns la mailul ăla, să ştiţi că nu e acelaşi lucru. Nu mă judecaţi greşit.
Nu e un secret că iubesc ploaia. Când mi-am făcut primul cont pe Twitter, mi-am zis @raingirl – trebuia să găsesc un username care să mă reprezinte şi nu voiam să-mi folosesc numele, nici eu nu mai ştiu de ce. La noi în judeţ e ceva cod colorat de ploaie, chestie care pe mine mă Read More …
Aproape că-mi vine să zic că am împlinit 32 de ani pe nesimţite, dar asta m-ar face nesimţită şi zău că nu-s, sunt fată simţitoare, sunt o finuţă, ce pana mea! Scriam pe Facebook că de când am împlinit 31, adică din octombrie 2013, am crezut încontinuu că am, de fapt, 32 de ani. N-am Read More …
Americancele sunt înnebunite cu pumpkin spice latte, o cafea cu lapte de la Starbucks pe care o pot cumpăra doar în perioada asta din an. Eu n-am nici Starbucks prin zonă şi nici nu îndrăznesc să beau cafea cu chestii adăugate, pentru că există riscul ca laptele să fie dulce şi să nu o pot Read More …
În urmă cu câţiva ani, lumea s-a scandalizat când s-a aflat că bugetarii au tot felul de prime, una mai „babană” decât alta. Printre ele, prima de revenire din concediu – aveai nevoie de nişte bani ca să-ţi cumperi ceva frumos şi să-ţi revii după una-două sau trei săptămâni petrecute departe de hârţoagele birocraţiei româneşti,de oamenii cărora le place Read More …
Probabil că ați remarcat că în ultima săptămână am cam lipsit de pe blog. Nu am fugit în lume, sunt acasă, dar sunt foarte ocupată. După cum se vede și din poză, „ocupația” e de bine. Atât de bine, încât nici nu m-am supărat că de ziua mea am stat mai mult cu nasul în Read More …
Astăzi se împlinesc 40 de ani de la deschiderea primei Case Ronald, un loc în care părinţii copiilor bolnavi pot locui împreună pe perioada internărilor de lungă durată. Şi la noi în ţară există două Case Ronald: în Bucuresti şi Timişoara. Părinţii nu plătesc nimic şi sunt astfel alături de copiii lor, fiind dovedit efectul de Read More …