blog my mind
Suntem abia la a doua sau a treia generație stabilită la oraș și deja ne uităm cu jind la casele din zonele liniștite. O parte din familia mea încă locuiește la țară. Unii dintre cunoscuții mei sunt primii mutați de la țară la oraș, odată cu industrializarea masivă făcută de comuniști. În dorința de a Read More …
De-a lungul timpului, am primit o grămadă de chestii, ca bloggeriță importantă – în special acum 10 ani, eheeei, maică, pe vremea când bloggingul era la putere și nu existau vloggeri, Instagram era o chestie obscură doar pentru iPhone, TikTok nu ieșise din laboratoarele chinezești de propagandă etc. Majoritatea cadourilor erau „consumabile”: iată ce bere Read More …
Asta este cana mea preferată de cafea. O am de vreo 10 ani și abia anul ăsta m-am hotărât să o folosesc. Îmi era teamă că se va sparge și o țineam… de bună. Numai că atâtea lucruri nefolosite vezi în târgul de vechituri, că nu poți să nu te gândești la oamenii plecați dintre Read More …
Acum 8 ani am pierdut o sarcină. Pe ultima. De atunci, am evitat să mai rămân însărcinată, pentru că durerea pe care o simți atunci când treci printr-o pierdere de sarcină (care, între noi fie vorba, sună cam sec, cam… a spital, nu e o pierdere de sarcină, este pierderea unui copil, copilul tău) nu Read More …
Scriam în 2012 că nu aș putea să plec din țară pentru că nicăieri nu găsești apă minerală la fel de bună ca la noi. Mă rog, nicăieri pe unde-am umblat eu. În copilăria mea din anii 1980-1990, deci comunistă și post-comunistă, am băut apă minerală și ulterior sifon. Apa minerală era nelipsită de pe Read More …
BUNICII. Când noi ne naștem, ei sunt deja bătrâni – sau, mai plastic spus, și-au trăit cei mai frumoși ani ai vieții. Puțini se pot lăuda că au apucat să-și cunoască toți bunicii, și mai puțini se maturizează având bunicii în viață. Eu am avut ghinionul de a-mi pierde ambii bunici în copilărie, înainte să Read More …
Video-ul a intrat puternic în viețile noastre, în ultimii ani. Eu, cel puțin, sunt abonată la câteva zeci de canale de YouTube și consum vloguri pe pâine. Cred că nu există zi în care să nu deschid aplicația YouTube de pe telefon sau să nu văd măcar un video pe laptop. Ne ajută mult și Read More …
Am învățat în șase școli, în viața asta. Două la Orăștie, două la Deva și două prin alte orașe. Așa a fost să fie. Și de fiecare dată când trec pe lângă clădirea care mi-a fost școală, mă apucă o nostalgie… cred că fiecare dintre noi pățește asta, pentru că până la urmă, școala este Read More …
Rog onorata instanță să consemneze că nu am scris „cu mintea în concediu”, ci „cu gândul la concediu”. În fiecare an, în ceea ce numim „perioada concediilor”, mă apuc de căutat destinații de vacanță și, inevitabil, îmi aduc aminte cu plăcere de concediile trecute. În ultimii ani am fost inspirată și mi-am documentat (foto sau Read More …
– Cine îți vine?, mă întreba Buni, de fiecare dată când măturam sau ștergeam pe jos. – Nimeni, răspundeam eu. Mă enerva cam de fiecare dată, dar era felul ei de a face glumițe. Fac curat pentru că e mizerie. Zicea așa pentru că o dată am zis că fac curat pentru că „îmi vine Read More …