blog my mind
De la o vârstă, începi să uiţi tot felul de lucruri, mai mult sau mai puţin importante. Mie mi se întâmplă foarte des, aşa că am tot timpul lângă laptop multe hârtii şi câteva pixuri, ca să-mi pot nota lucrurile importante, de exemplu dacă mă sună cineva necunoscut, să-mi pot nota numele lui/ei, că altfel Read More …
Nu cred că a fost iarnă, de când port ochelari, în care să nu fi avut vreo păţanie nefericită sau măcar amuzantă legată de aburirea lentilelor. Pentru că ochelarii sunt buni, dar nu pot fi purtaţi în orice condiţii – la sală, când e foarte frig afară, la înot etc., am decis să „trec” pe Read More …
Despre ideile mele fixe am mai scris în urmă cu puţin timp. Mi-am amintit de încă o chestie care, în urmă cu vreo opt ani, mi-a dat lumea peste cap – exagerez, desigur, de dragul expresiei: felul în care se taie roşiile. Am crescut cu un tată militar, întrucâtva obsedat de simetrie, ordine şi disciplină. Read More …
În 29 februarie 2008 – wow! au trecut deja patru ani! – am participat la Cupa „Mărţişorul” la Tir, eveniment organizat de Jandarmerie pentru ziarizde doamnele şi domnişoarele din presa locală. De atunci, al meu şef a tot evitat să mă trimită la Cupa Presei la Tir, care se organizează în fiecare an, încă din Read More …
Freelancing-ul este, pentru mine, arta de a munci pentru tine. O definiţie oficială găsiţi pe Wikipedia. M-am gândit de multe ori cum ar fi să renunţ la locul de muncă pe care-l am şi să plec în lume sau măcar să mă ocup mai cu spor de blog. Nu aş mai fi constrânsă de programul Read More …
Frumoasă. Curată. Însorită. Agitată. Calmă, în acelaşi timp. Populată. Vie. Însorită. Incredibil de curată şi civilizată. Mult mai frumoasă decât mi-am imaginat-o, mult mai accesibilă decât am crezut-o. Cu oameni gălăgioşi, dar veseli. Cu multe culori, cu mulţi turişti, cu tentaţii la tot pasul. Aşa cum am mai spus, Nokia m-a trimis, împreună cu Cristina Read More …
Observ un tipar aici: este cel de-al patrulea post pe blog cu titlul „Am ajuns acasa”. :) Doar ca de data asta vin de departe, de cel mai departe, si am in spate multe nopti cu putine ore dormite, asa ca sper sa ma intelegeti daca nu va arat sutele de poze pana mai tarziu, Read More …
Poate că o să vi se pară ciudat că scriu despre asta la început de martie, dar la ce să te aştepţi de la un om care doarme mai mult ziua şi se gândeşte cu drag la iarnă doar vara şi viceversa? Ca un „copilot fără permis”, poate că nu sunt cea mai în măsură Read More …
După o noapte cu puţin somn şi un drum lung, joi seară am ajuns la Bucureşti, pentru că vineri urma să particip la cel de-al doilea „How It’s Made” românesc, la fabrica Danone. Primul a fost la Farmec, doar că acolo nu am avut voie să filmez şi nici să fotografiez ceea ce văzusem. Din Read More …
Am auzit astăzi la Europa FM o melodie de pe la sfârşitul anilor ’90. O aud relativ des, semn că nu a fost chiar rea la vremea ei. În 1998 sau 1999, era „melodia noastră”. Aşa decretasem eu şi ori de câte ori o auzeam, mă gândeam la el. Acum, de câte ori o aud, Read More …