blog my mind
Câteodată, ai nevoie de agenți speciali pentru lucrurile cele mai simple – de exemplu, demachierea. Pare o operațiune simplă, pe care fiecare femeie ar trebui să o facă în fiecare seară, înainte de culcare. Dar câte dintre noi o facem?
În România nu ai cum să te plictisești. Când blogging-ul era foarte pe val, am pus la un moment dat problema emigrării. Nici să nu te gândești, mi-a răspuns Sebastian. Păi ce, crezi că dacă ne mutăm în Austria o să mai am ce scrie pe blog? Cât crezi că poți să scrii că totul e Read More …
Serios, cum să-i spui Complex de Agrement, în anul domnului 2015, unui ștrand? Vine lumea la „complex” pentru agrement, adică plăcere, distracție, dar nu era mai simplu dacă-i spuneau Ștrandul Hunedoara? Garantat, nu l-ar fi confundat oamenii cu celelalte ștranduri din orașul Hunedoara, pentru că nu mai sunt altele.
Nu am crezut că o să-l văd. Vineri dimineața m-am delogat de pe Facebook și am sperat că nu o să aud nimic, toată ziua, despre concert. Ce-i drept, Mama mea dragă menționase ceva despre un Dolce care ar difuza concertul în direct, dar nu am crezut-o și nici nu am vrut să aibă dreptate, Read More …
Atât de ușor:
Probabil mulți dintre voi ați avut probleme cu tenul, dar în mod special cu acneea. Acneea reprezintă la ora actuală o mare problemă, atât a dermatologilor, dar mai ales a celor care suferă de ea.
De la o vârstă, dragii mei, o să constatați, așa cum constat eu acum, că toate pornirile din tinerețe, toate ideile fixe, toate obsesiile încep să se mai atenueze. Nu am vrut să cred că lucrurile chiar stau așa și în general nu am crezut multe dintre lucrurile pe care le trăiesc pe măsură ce mă Read More …
Anul ăsta, am senzația că la Hunedoara au venit toți țânțarii din lume! Au început devreme, nici nu era foarte cald afară, noaptea dormeam cu geamul închis, dar țânțarii erau peste tot. Acum, că e vară și cald, nu mai poți scoate nasul pe geam, cu plasa deschisă, fără să fii întâmpinat de câteva zeci Read More …
În adolescență, nu am avut norocul tinerilor de azi, să pot asculta absolut orice melodie la orice oră. Playlistul meu era compus din câteva sute de melodii, majoritatea vechi, pe care le primisem pe câteva CD-uri odată cu calculatorul.
Spuneam „Da!” în fața ofițerului stării civile, apoi petreceam la un restaurant căruia nu i-am mai călcat de-atunci pragul, după care plecam într-un fel de săptămână de miere. Nici buletin n u mai aveam, era cu gaură, că tocmai îmi schimbasem numele și noul act de identitate nu a fost gata înainte de a pleca.