Cu părinţii de mână

Dacă la vederea acestei imagini şi voi vă amintiţi de copilărie, înseamnă că aţi avut nişte părinţi foarte faini, care v-au iubit – şi, după caz, vă iubesc şi acum. Nu vreau să răsucesc cuţitul în vreo rană, am vrut doar să vă arăt poza asta pe care am făcut-o în urmă cu o săptămână şi-un pic Read More …

Două aplicaţii care-mi mănâncă viaţa

OKEY PRO. De când mi-a zis Sebi de ea, joc remi [rummy] în fiecare zi. Atât de mult am jucat, că am ajuns la nivelul 47 şi am „acumulat” peste 100 de milioane de bănuţi virtuali. OKEY este numele jocului de remi turcesc, cu jokerul schimbat. Astfel, după aşezarea pieselor, una este întoarsă cu faţa în Read More …

M-am întors la „sandwicherie”

Săptămâna trecută, în timp ce-mi făceam paşii [10.000 de paşi pe zi], am profitat de faptul că era deschisă sandwicheria Cosimo despre care am scris de curând şi am intrat să-mi mai iau un sandwich cu pui şi sos picant. Pfff, şi după ce am salutat şi am întrebat dacă au chickenburger, tipa aia s-a uitat Read More …

Sucuri, chipsuri şi Kaufland. First world problems

De vreo câteva luni, în încercarea de a renunţa la sucurile acidulate şi mai ales la colele acidulate, am început să beau ceai. Nu ceaiul clasic pe care-l faci acasă prin infuzare, ci ceaiuri reci, aşa-numitele ice tea*. Am început cu Lipton verde şi mi-a plăcut atât de mult, încât doar atunci când nu găsesc Read More …

Lunea mâinilor îndemânatice: unde mi-e penseta?

Voi aveţi un singur loc în care vă ţineţi penseta, pila de unghii, unghiera, forfecuţa etc.? Eu aş avea, doar că am două pensete, două pile de unghii şi, cumva, niciodată nu reuşeam să-mi găsesc penseta „aia bună” pentru că ba era în geantă, ba în baie, ba în cameră. Aşa că, inspirată de ceva poze Read More …